ICCJ. Decizia nr. 968/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 968/2007
Dosar nr. 2422/36/2006
Şedinţa publică de Ia 15 februarie 2007
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC S. SA Tulcea a chemat în judecată, în calitate de pârât pe M.F.P., solicitând să fie obligat la emiterea ordinului comun pentru acordarea înlesnirilor la plată a obligaţiilor bugetare ale SC S. SA Tulcea în conformitate cu prevederile OUG nr. 26/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 244/2005 şi ale art. 49 din OUG nr. 26/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 442/2004 în baza prevederilor contractului de privatizare din 18 aprilie 2000.
S-a învederat de către reclamantă că a urmat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin care a solicitat reanalizarea cererii de acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare însă pârâtul şi-a menţinut punctul de vedere, în sensul că societatea reclamantă nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a putea beneficia de acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare.
Motivează, în esenţă, reclamanta că după privatizare a făcut numeroase demersuri pentru acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, după intrarea în vigoare atât a OUG nr. 26/2004, cât şi a OUG nr. 26/2005.
Prin sentinţa civilă nr. 545/ CA din 4 iulie 2006, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC S. SA Tulcea.
Pentru a hotărî astfel a reţinut că reclamanta a solicitat să se dispună aplicabilitatea prevederilor art. 49 din OUG nr. 26/2004, respectiv de a beneficia de consolidarea privatizării prin emiterea ordinului comun de acordare a înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare ale societăţii, prevalându-se de contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni din 18 aprilie 2000 unde la art. 7.1.3 se prevede că vânzătorul se obligă să efectueze demersurile legale privind scutiri, reduceri, amânări, eşalonări la plata obligaţiilor bugetare datorate de societate.
În acest sens, reţine instanţa de fond, că autoritatea implicată în privatizare şi-a îndeplinit obligaţia de diligentă prin adresele înaintate către A.N.A.F. însă cum în contract nu s-a prevăzut acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante în conformitate cu prevederile art. 49 din OUG nr. 26/2004, susţinerile reclamantei nu pot fi reţinute.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC S. SA Tulcea criticând-o pentru nelegalitate arătând că motivaţia instanţei de fond este în contradicţie cu orice logică şi că nu poate fi de natură a înfrânge dispoziţiile exprese ale legiuitorului care prevăd că pentru societăţile privatizate înainte de anul 2004 (aşa cum este cazul SC S. SA privatizată în anul 2000) şi în contractele cărora s-au făcut referiri (şi nu „s-au acordat") la acordarea de înlesniri pentru plata obligaţiilor bugetare restante, vor beneficia de înlesnirile prevăzute în contract sau, chiar mai mult, de cele prevăzute în actele normative în vigoare la data privatizării.
În aceiaşi măsură, arată recurenta, şi al doilea alineat al motivării instanţei de fond face ca hotărârea recurată să poată fi cenzurată pentru nelegalitate întrucât aceasta nu face decât un rezumat al prevederilor OUG nr. 26/2005, care face trimitere la OUG nr. 26/2004 si la Legea nr. 137/2001.
Examinând motivele de recurs, soluţia instanţei de fond, actele normative aplicabile în cauză, în raport şi de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Dispoziţiile alin. (1) ale art. 49 din OUG nr. 26/2004 sunt aplicabile in cazul societăţilor comerciale cu capital majoritar stat, privatizate după 1 decembrie 2001 si pana la data intrării in vigoare a acestui act normativ, nu si in cazul SC S. SA Tulcea care a fost privatizată anterior acestei date, conform Contractului de vânzare - cumpărare de acţiuni din 18 aprilie 2000.
Dispoziţiile alin. (2) si (3) ale art. 49 din OUG nr. 26/2004 sunt aplicabile in cazul societăţilor comerciale privatizate pana la data intrării in vigoare a OUG nr. 26/2004 şi la care în contractele de privatizare deja încheiate sunt cuprinse prevederi referitoare la acordarea de înlesniri la plată, datorate si neachitate la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor şi vor beneficia de emiterea ordinelor comune pentru acordarea înlesnirilor prevăzute în contract sau cele prevăzute în actele normative în vigoare la data transferului dreptului de proprietate.
Potrivit art. 7.1.3 din contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni din 18 aprilie 2000, încheiat între F.P.S. în calitate de vânzător şi SC S. SA Tulcea în calitate de cumpărător, F.P.S. (A.V.A.S.) nu si-a asumat o obligaţie de rezultat, ci o obligaţie de diligentă, respectiv s-a obligat sa sprijine societăţile în demersurile întreprinse de acestea privind obţinerea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare datorate de societăţi, deoarece aşa cum a recunoscut si contestatoarea, OUG nr. 8/1997 în baza căreia s-a privatizat SC S. SA Tulcea nu reglementa procedura si competenţele de acordare a înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare.
Astfel, nu au fost îndeplinite condiţiile legale pentru ca SC S. SA Tulcea să poată beneficia de acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare restante in conformitate cu art. 49 din OUG nr. 26/2004, deoarece acestea nu au fost prevăzute si individualizate nici in contractul de vânzare - cumpărare de acţiuni din 18 aprilie 2000 si/ sau nici în actul normativ in vigoare la data transferului dreptului de proprietate.
Prin OUG nr. 26/2005 aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 244/2005, au fost abrogate dispoziţiile legale care prevedeau acordarea de înlesniri la plată, legiuitorul reglementând prin art. II din actul normativ invocat, doar dispoziţii tranzitorii pentru înlesnirile la plată aflate in derulare, precum si pentru societăţile care îndeplinesc condiţiile legale menţionate mai sus.
Pentru aceste considerente, înalta Curte constată că instanţa de fond a interpretat judicios prevederile legale aplicabile în materie, astfel că recursul este nefondat şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., îl va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge recursul declarat de SC S. SA, împotriva sentinţei nr. 545 din 4 iulie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 957/2007. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 972/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
