ICCJ. Decizia nr. 924/2007. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 924/2007
Dosar nr. 2019/2/2006
Şedinţa publică din 14 februarie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 989 din 4 mai 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta SC I. SA în contradictoriu cu pârâta A.P.I.A., privind anularea deciziei comunicată cu adresa din 11 noiembrie 2005.
În motivarea sentinţei se reţine că actul contestat nr. 5846 din 11 noiembrie 2005, intitulat de reclamantă în acţiune decizie, nu reprezintă un act administrativ de autoritate, cu caracter individual sau normativ, de natură a produce efecte juridice proprii sau de a vătăma interese recunoscute de lege, în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004; acest act reprezintă în fapt o adresă emisă de pârâtă şi comunicată coordonatorilor sucursalelor judeţene în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 1 din 16 februarie 2004, fiind instituţie responsabilă cu gestionarea unor forme de sprijin destinate susţinerii agriculturii.
Împotriva acestei sentinţe a formulat reclamanta SC I. SA, susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, fiind dată cu aplicarea greşită a legii, actul atacat fiind un act administrativ în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Recurenta arată că actul din 11 noiembrie 2005 al directorului general al A.P.I.A. impune coordonatorilor de sucursale judeţene ca, în aplicarea HG nr. 810/2005, să nu încheie contracte cu societăţile comerciale care îşi depozitează propria recoltă de grâu, cu consecinţa că aceste societăţi nu pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat, fapt ce contravine dispoziţiilor legale în materie şi vatămă grav interesele sale legitime.
Recursul este întemeiat.
Din cuprinsul actului nr. 5846 din11 noiembrie 2005 rezultă că acesta are caracter obligatoriu pentru coordonatorii sucursalelor judeţene, fiind prevăzute măsuri şi termene de executare. Totodată, acest act are caracterul unei circulare menite să stabilească modul de aplicare a HG nr. 810/2005 privind alocarea de la bugetul de stat a sumelor necesare acoperirii cheltuielilor pentru recepţionarea, depozitarea şi păstrarea unei cantităţi de grâu, în situaţia nereglementată expres în care societatea este atât producător, cât şi depozitar sau beneficiar.
Întrucât SC I. SA se consideră vătămată în dreptul său de a beneficia de subvenţii de la stat în baza actului normativ menţionat, având în vedere şi considerentele anterior expuse, este evident că în speţă sunt întrunite condiţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, de admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ, respectiv caracterul administrativ al actului atacat, calitatea acestuia de a produce efecte juridice prin el însuşi şi vătămarea într-un drept propriu pretins, prevăzut de lege.
În raport de dispoziţiile art. 304 pct. 9 cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis, dispunându-se casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi Instanţă, în sensul analizării fondului cauzei, excepţia de inadmisibilitate fiind greşit reţinută ca întemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC I. SA, împotriva sentinţei civile nr. 989 din 4 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi Instanţă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 921/2007. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 958/2007. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
