ICCJ. Decizia nr. 1314/2008. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1314/2008
Dosar nr. 1418/1/2008
Şedinţa publică de la 27 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 20 martie 2006, reclamanta SC D.T.C.S. SRL a chemat în judecată pe pârâta A.N.R.C., solicitând anularea deciziei din 15 decembrie 2005 şi înregistrată din 14 februarie 2006.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că nu datorează suma de 12.010 RON cu titlu de tarif de monitorizare, deoarece calculul s-a realizat în baza cifrei de afaceri totale a societăţii şi nu pe baza veniturilor realizate din activitatea de reţele/servicii de comunicaţii electronice.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, fiind respectate prevederile art. 47 alin. (6) din O.U.G. nr. 79/2002.
Prin sentinţa civilă nr. 1798 din 12 septembrie 2006 pronunţată în Dosarul nr. 3195/2/2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea.
Instanţa de fond a reţinut în considerentele hotărârii pronunţate că decizia legiuitorului a fost aceea în sensul că tariful de monitorizare să se calculeze în raport de întreaga cifră de afaceri a societăţii, astfel cum prevedeau dispoziţiile art. 48 din O.U.G. nr. 79/2002 în vigoare în perioada 2003 - 2004.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta invocând aplicarea greşită a legii şi arătând că decizia atacată a fost emisă avându-se în vedere o situaţie juridică existentă la momentul emiterii, însă nu a fost dată în baza textelor de lege în vigoare la acel moment, ci în baza unor texte de lege abrogate de aproape un an de zile.
Recurenta arată că s-au încălcat principiile neretroactivităţii legii civile şi aplicării imediate a legii civile noi.
Prin decizia nr. 1225 din 27 februarie 2007, pronunţată în Dosar nr. 3195/2/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, a anulat recursul ca netimbrat, reţinând nerespectarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997.
Prin contestaţia în anulare formulată s-au invocat prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Contestatoarea arată că nu a primit la sediul societăţii nicio citaţie şi nici înştiinţarea că ar avea de plătit taxa de timbru.
Contestatoarea susţine că a aflat soluţia dată în recurs abia la 8 februarie 2008 când a fost comunicată sentinţa civilă nr. 498 din 31 ianuarie 2008, într-o cauză având ca obiect contestaţia la executare cu privire la acelaşi act administrativ.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca neîntemeiată, deoarece contestatoarea a fost citată la sediul indicat în cererea de recurs cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru de 2 RON şi timbrul judiciar în cuantum de 0,15 RON.
Contestaţia în anulare este neîntemeiată.
Temeiul juridic al contestaţiei este art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Contestatoarea a invocat neîndeplinirea procedurii de citare pentru ziua când s-a judecat pricina.
Verificând dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu recurenta (contestatoarea din prezentul dosar) aflată in dosarul de recurs se constată că aceasta a fost citată la sediul indicat – F., str. U.P., judeţul Vrancea, iar citaţia a fost înmânată numitei P.V., casieră care a şi semnat citaţia.
Se constată îndeplinirea prevederilor art. 87, 90 şi 91 C. proc. civ., actul de procedură fiind întocmit în mod valabil.
Se mai constată că recurenta a fost citată cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în cuantumul stabilit de lege.
Faţă de acestea, prevederile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nu pot opera în cauza de faţă, urmând ca cererea să fie respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de SC D.T.C.S. SRL - F. la decizia nr. 1225 din 27 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1313/2008. Contencios. Anulare act de control... | ICCJ. Decizia nr. 1316/2008. Contencios. Despăgubire. Revizuire... → |
---|