ICCJ. Decizia nr. 1385/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizie nr. 1385/2008
Dosar nr. 1222/57/2007
Şedinţa publică din 1 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Sibiu sub Dosar nr. 4268/85 din 8 decembrie 2006, reclamantul B.N. a chemat în judecată pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi Sibiu solicitând a se dispună anularea certificatului din 7 septembrie 2006 şi încadrarea sa în gradul de handicap corespunzător afecţiunilor oftalmologice - atrofia nervului optic la ochiul stâng şi cataractă maturată la ochiul drept.
În motivarea acţiunii reclamantul arată că prin certificatul a cărui anulare o solicită a fost vătămat în dreptul său prin respingerea încadrării sale în grad de handicap, deşi raportul de expertiză atestă infirmitatea sa.
La termenul din 26 ianuarie 2007, reclamantul şi-a completat acţiunea solicitând daune morale şi despăgubiri ca urmare a emiterii certificatului nelegal, iar ulterior, la termenul din 20 februarie 2007 a invocat şi afecţiuni cardiace solicitând un termen pentru evaluarea acestora şi reevaluarea afecţiunilor oftalmologice.
În urma reexaminării medicale, pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Sibiu, a eliberat un nou certificat de încadrare din 8 martie 2007, prin care reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap mediu.
Ca urmare a eliberării acestui nou certificat de încadrare în grad de handicap, reclamantul fiind nemulţumit a depus plângere prealabilă solicitând încadrarea sa în grad de handicap accentuat.
La termenul din 3 aprilie 2007 reclamantul, faţă de noul certificat de încadrare în grad de handicap şi plângerea prealabilă depusă, a precizat acţiunea în sensul că renunţă la judecarea capătului de cerere privind anularea certificatului de încadrare în grad de handicap 7 septembrie 2006 solicitând modificarea certificatului din 8 martie 2007 în sensul încadrării în grad de handicap accentuat.
Prin sentinţa civilă nr. 949/C din 3 aprilie 2007 Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi contencios administrativ, a luat act de declaraţia reclamantului privind renunţarea la judecarea acţiunii împotriva pârâtei pentru anularea certificatului de încadrare în grad mediu din 7 septembrie 2006 şi a respins ca prematur formulată precizarea de acţiune prin care a solicitat modificarea certificatului de încadrare în grad de handicap din 8 martie 2007.
Prin Decizia nr. 137/ CA din 2 iulie 2007, Curtea de Apel Alba - Iulia a admis recursul reclamantului şi casând hotărârea atacată a reţinut cauza spre rejudecare , ca Instanţă de Fond competentă.
În urma casării cu trimitere cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba - Iulia sub Dosar nr. 1222/57 din 22 august 2005.
Reclamantul în data de 30 aprilie 2007 a depus o nouă acţiune înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub Dosar nr. 2017/85/2007, prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulţi Sibiu, obligarea pârâtei să rectifice Certificatul din 8 martie 2007 în sensul încadrării în grad de handicap accentuat. Prin sentinţa civilă nr. 1721/ C din 16 iulie 2007 Tribunalul Sibiu, secţia comercială şi contencios administrativ, a respins excepţia necompetenţei materiale invocată de pârâtă şi a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului.
Recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost admis prin Decizia nr. 216/ CA din 19 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Alba – Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2017/85/2007, decizie prin care s-a casat sentinţa atacată stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba - Iulia.
În urma casării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba – Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub Dosar nr. 1319/57/2007.
La termenul din 28 septembrie 2007 în baza prevederilor art. 164 C. proc. civ. s-a dispus conexarea Dosarului nr. 1319/57/2007 la Dosarul nr. 1222/57/2007.
Prin sentinţa nr. 110 din 28 septembrie 2007, Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia contenciosadministrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul B.N. în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Peroanelor cu Handicap pentru Adulţi şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi şi le-a obligat pe acestea să îl încadreze pe reclamant în gradul de handicap accentuat.
Pentru a hotărî astfel, Instanţa de Fond a reţinut că din examinarea prevederilor Ordinului nr. 726/2002, privind criteriile pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi, cap. 1 pct. 4 - rezultă că „se încadrează în gradul de handicap accentuat persoanele cu afecţiuni oculare constând în ambioplie sau cecitate relativă/ absolută indiferent de cauză, iar în gradul de handicap grav persoanele cu deficienţă vizuală accentuată având acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun, cu corecţia utilă ce-a mai bună cuprinsă între 1/ 12 - 1/ 15 şi/ sau corecţia vizuală la ochiul cel mai bun, redus periferic cu peste 20 până la 40 grade, persoanele cu cecitate relativă având acuitatea vizuală după corecţie sub 1/ 25 la ambii ochi sau/ şi strâmtorarea câmpului vizual, tubulară în jurul punctului de fixaţie (0 - 10 grade)...".
A apreciat Instanţa de Fond că susţinerea pârâtelor în sensul că potrivit cap 1 pct. 4 din Ordinul nr. 726/2002 - se încadrează în grad accentuat de handicap persoanele cu acuitatea vizuală la ochiul cel mai bun, cu corecţia utilă ce-a mai bună cuprinsă între 1/ 2 - 1/ 25 şi câmpul vizual la ochiul cel mai bun redus periferic cu peste 20 până la 40 grade, condiţiile pe care reclamantul nu le îndeplineşte sunt greşite, întrucât condiţiile menţionate se referă la încadrarea în gradul de handicap grav şi nu accentuat.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Sibiu şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 299 - 316 din C. proc. civ.
Ambele recursuri se subsumează aceloraşi motive şi anume:
- Instanţa de Fond a schimbat încadrarea gradului de handicap fără să indice diagnosticul reclamantului şi unde se încadrează acesta exact în lege;
- Instanţa de Fond nu a analizat temeinic conţinutul Ordinului nr. 726/2004, ajungând printr-un raţionament eronat la concluzia că reclamantul se încadrează la gradul de handicap accentuat;
- Instanţa de Fond trebuia să admită o expertiză medico - legală în cauză şi nu să se substituie organului administrativ de specialitate;
- Instanţa de Fond nu a indicat o perioadă de încadrare, adică de valabilitate a certificatului, sentinţa neputând fi pusă în executare.
Recursurile sunt întemeiate.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurente, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 din C. proc. civ., Curtea constată că recursurile sunt întemeiate, după cum se va arăta în continuare.
Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantului i s-a emis iniţial de către Comisia Superioară de Evaluare certificatul din 07 septembrie 2006, prin care nu a fost încadrat în categoria persoanelor cu handicap, reţinându-se că faţă de afecţiunile constate nu sunt incidente criteriile Ordinului 726/2002 al M.S.F.
Ulterior, după intrarea în vigoare a Legii nr. 448/2006, reclamantul a fost reexaminat, la cererea sa, de către Comisia de evaluare teritorială, aceasta emiţând certificatul din 08 martie 2007, prin care a fost încadrat în gradul de handicap mediu cu diagnosticul O.D. cataractă senilă hipermatură, O.S. cataractă senilă în evoluţie. Peatrofie optică. Degenerescentă maculară senilă. Această încadrare a fost menţinută de Comisia Superioară de Evaluare prin Decizia nr. 4205/29 mai 2007.
Instanţa de Fond, soluţionând acţiunea precizată a reclamantului B.N. privind modificarea certificatului mai sus menţionat în sensul încadrării în grad accentuat de handicap, a admis-o, reţinând incidenţa pct. 4 alin. (1), cap. I din Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 privind criteriile în baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru adulţi şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora, tară însă a face corelaţia acestor norme cu afecţiunile vizuale efective ale reclamantului rezultate din actele medicale depuse la dosar şi fără a analiza modul şi momentul dobândirii acestora de către reclamant.
1. În primul rând Înalta Curte constată, în ceea ce priveşte situaţia de fapt, că reclamantul a dobândit afecţiunile vizuale menţionate în anul 1999, în urma unei agresiuni fizice suferite de acesta, traumatismul având o evoluţie progresivă, ducând la stabilirea diagnosticului în baza căruia a fost încadrat la gradul mediu de handicap.
Faţă de acest aspect, se observă că pct. 4 al cap. I din Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 nu este aplicabil reclamantului deoarece acest capitol se referă la „Persoane cu handicap dobândit congenital, neonatal, în copilărie sau adolescenţă şi cele menţionate expres în lege", situaţia reclamantului neîncadrându-se în nici una dintre ipotezele enumerate, acest motiv de recurs fiind deci întemeiat.
2. În al doilea rând, cap. 2 al Ordinului M.S.F. nr. 726/2002 se referă la persoanele cu afecţiuni handicapante, indiferent de vârstă, de statutul şi de data dobândirii handicapului, categorie în care se încadrează şi intimatul - reclamant B.N. Potrivit pct. 2 din acest capitol, intitulat „Persoane cu handicap somatic (fizici, viscerali sau de sistem) prin afecţiuni dobândite după perioada de adolescenţă, în timpul activităţii profesionale şi vieţii, cu deficienţe accentuate şi grave", la rubrica a 4-a lit. a) se arată că în grad accentuat sau grav de handicap se încadrează persoanele cu următoarele afecţiuni:
- retinopatie neprofilerativă cu afectarea zonei maculare şi proliferativă cu microhemoragii, microanevrisme, exsudate capilare de neoformaţie, tracte fibroase cu VAO după corecţie 1/ 12-1/ 25 sau strâmtorare de câmp vizual cu peste 20 - 40 grade;
- cecitate practică: V.A.O. după corecţie sub 1/ 25 sau strâmtorarea câmpului vizual tubular în jurul punctului de fixaţie (0 - 10 grade);
- cecitate absolută: V.A.O. cu P.M.M., P.L., F.P.L.
Din actele medicale depuse la dosar, respectiv Raportul de expertiză medico - legală din 2 noiembrie 2001, precum şi Recomandarea medicală şi Reţeta medicală eliberate la 26 septembrie 2006 rezultă că diagnosticul reclamantului stabilit de medicii specialişti este de cataractă senilă matură la ochiul drept cu vederea ochiului 1/ 3 fără corecţie şi preatrofie optică degenerescentă maculară senilă la ochiul stâng, această din urmă afecţiune având cod H. 47 conform C.I.M., încadrându-se la grad mediu de handicap. Prin urmare, diagnosticul reclamantului nu conţine nici una dintre afecţiunile vizuale prevăzute de Ordinul M.S.F. nr. 726/2002 care permit stabilirea gradului accentuat de handicap.
3. Pe de altă parte, în evaluarea gradului de handicap al reclamantului cele două comisii (teritorială şi superioară) au avut în vedere diagnosticul clinic precis stabilit prin actele medicale menţionate mai sus şi ca instituţii specializate au fost în măsură să stabilească pe baza criteriilor prevăzute de Ordinul M.S.F. nr. 726/2002, gradul de handicap al reclamantului.
În lipsa unor dovezi contrare în ceea ce priveşte diagnosticarea reclamantului şi faţă de refuzul constant al acestuia de se supune unei noi expertize medico - legale, care să-i confirme susţinerile, Instanţa de Fond a procedat, în mod nelegal, la schimbarea gradului de handicap din „mediu" în „accentuat", substituindu-se practic instituţiei specializate, rară a-şi putea motiva convingerea pe argumente medico - legale constate ştiinţific şi diferite faţă de cele avute în vedere de autorităţile pârâte la emiterea certificatului contestat.
În ceea ce priveşte ultimul motiv de recurs referitor la neprecizarea perioadei de valabilitate a certificatului, faţă de considerentele expuse mai sus referitoare la temeinicia criticilor formulate, Curtea apreciază că nu se mai impune analizarea lui, neexistând obligaţia de a se emite un alt certificat de încadrare în grad de handicap a intimatului - reclamant B.N.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că Instanţa de Fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică şi, în baza dispoziţiilor art. 312 alin (1) şi alin. (2) din C. proc. civ. va admite recursurile, modificând sentinţa atacată în sensul respingerii acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu - Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Sibiu şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, prin Autoritatea Naţională pentru Persoanelor cu Handicap, împotriva sentinţei civile nr. 110 din 28 septembrie 2007 a Curţii de Apel Alba – Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată şi, în fond, respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul B.N.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 1 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1377/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1438/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
