ICCJ. Decizia nr. 1408/2008. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1408/2008
Dosar nr. 595/45/2007
Şedinţa publică de la 2 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 14 septembrie 2007, reclamanta R.A.J.A.C. Iaşi a chemat în judecată O.P.C.P., solicitând anularea procesului-verbal de constatare din 8 august 2007 prin care s-a reţinut în sarcina sa suma de 262.318,76 euro, reprezentând contravaloare echipamente durabile şi autovehicul, aferente contractului finanţat integral din fondul B.E.R.D., precum şi celor finanţate integral din fonduri I.S.P.A. Totodată, reclamanta a solicitat suspendarea executării procesului-verbal până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
La termenul de judecată din 22 octombrie 2007, reclamanta şi-a restrâns acţiunea la capătul de cerere privind suspendarea.
Prin sentinţa civilă nr. 152 din 29 octombrie 2007, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ, a admis acţiunea precizată şi a dispus suspendarea executării procesului verbal de constatare din 8 august 2007 întocmit de O.P.C.P.
S-a reţinut pentru aceasta că s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 precum şi cele prevăzute de art. 185 alin. (2) C. proc. fisc.
S-a apreciat că în raport de specificul activităţii desfăşurate de reclamantă şi având în vedere cuantumul ridicat al sumei reţinute în sarcina sa, începerea executării ar pune-o în imposibilitate să mai poată asigura alimentarea cu apă potabilă pentru populaţia din municipiul Iaşi.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Economiei şi Finanţelor – O.P.C.P., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta a invocat într-un prim motiv de casare, nelegalitatea sentinţei, faţă de împrejurarea că instanţa fondului s-a pronunţat asupra cererii de suspendare în condiţiile în care modificarea de acţiune a fost formulată tardiv în raport cu dispoziţiile art. 132 C. proc. civ., după depunerea întâmpinării şi invocarea excepţiei de inadmisibilitate a acţiunii, excepţie asupra căreia era obligată să se pronunţe.
Pe fondul cauzei, recurenta a susţinut netemeinicia hotărârii considerând că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 atât sub aspectul îndoielii cu privire la legalitatea actului pus în executare, cât şi al posibilităţii producerii unei pagube iminente, fiind evident că actul în baza căruia a fost emis procesul-verbal este în fapt o normă de interpretare care nu poate afecta modalităţile de derulare şi executare a contractelor încheiate în vederea aplicării Memorandului de Finanţare publicat în M. Of./20.08.2001.
Recursul nu este fondat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004 privind contenciosul administrativ: „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7 a autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente suspendarea executării actului administrativ unilateral”.
Prin art. 2 al aceluiaşi act normativ, legiuitorul a definit termenii „caz bine justificat” şi „paguba iminentă” ca fiind o împrejurare legată de o stare de fapt şi de drept de natură să creeze o puternică îndoială în privinţa legalităţii actului administrativ” şi respectiv „un prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, o perturbare gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau serviciu public”.
Prin actul de control a cărei executare se cere a fi suspendată s-au stabilit în sarcina reclamantei ca şi cheltuieli neeligibile ce urmează a fi deduse din cererea de fonduri, 262.318,26 euro, calculate retroactiv din momentul încheierii contractelor.
Cum însă până la data efectuării acestui control toate lucrările şi echipamentele incluse în aceste contracte încheiate între reclamantă şi pârât pentru implementarea prevederilor Memorandului de Finanţare referitoare la îmbunătăţirea sistemului de apă potabilă în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei în Municipiul Iaşi, au fost considerate eligibile şi achitate ca atare de către O.P.C.P. – fundamentarea constatărilor organului de control exclusiv pe instrucţiunile emise de A.M.I.A.P., cu privire la eligibilitatea cheltuielilor şi fără a se contesta într-un fel anume valabilitatea contractelor încheiate, este de natură să producă puternice îndoieli cu privire la legalitatea actului de control.
În plus, dat fiind specificul şi importanţa activităţii desfăşurate de reclamantă, în mod cert prin executarea actului de control s-ar putea produce o gravă perturbare în procesul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Iaşi.
Referitor la critica privind tardivitatea modificării obiectului de acţiune şi a omisiunii instanţei de a se pronunţa asupra excepţiei de inadmisibilitate, urmează a se reţine ca fiind neîntemeiată având în vedere că prin acţiunea introductivă, reclamanta a formulat capătul de cerere privind suspendarea executării actului de control, astfel încât restrângerea obiectului acţiunii la această prima zi de înfăţişare s-a făcut cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 132 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., instanţa considerându-se legal învestită cu această cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei şi Finanţelor – O.P.C.P. împotriva sentinţei civile nr. 152/CA din 29 octombrie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1406/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1409/2008. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
