ICCJ. Decizia nr. 1419/2008. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1419/2008
Dosar nr. 1217/87/2007
Şedinţa de la 2 aprilie 2008
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 2 mai 2007, reclamanta R.M.V. a chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicitând obligarea acestuia să-i recunoască dreptul la majorarea indemnizaţiei brute lunare de încadrare cu un procent de 20% corespunzător vechimii de peste 10 ani în funcţia de procuror precum şi anularea poziţiei din anexa la ordinul din 28 aprilie 2006 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi obligarea pârâtului să emită un nou ordin în care să se prevadă această măsură.
Prin sentinţa civilă nr. 770 din 20 iunie 2007, Tribunalul Teleorman şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 36 alin. (2) O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi ale asistenţilor judiciari.
Astfel investită, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ prin sentinţa civilă nr. 3038 din 27 noiembrie 2007, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Instanţa a reţinut că faţă de cererea precizatoare de acţiune depusă de reclamantă temeiul juridic este cel prevăzut de art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, în speţă fiind vorba de drepturile solicitate pentru acoperirea unui prejudiciu produs de o acţiune discriminatorie, ce derivă din raportul de muncă al reclamantei.
Având a se pronunţa asupra acestui conflict, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 C. proc. civ., Curtea urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe R.M.V. în favoarea Tribunalului Teleorman, secţia civilă şi litigii de muncă.
Se reţine că prin cererea completatoare formulată de reclamantă la 11 octombrie 2007, aceasta şi-a precizat acţiunea solicitând în temeiul dispoziţiilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, să se constate efectul discriminatoriu produs ca urmare a faptului că pentru toţi procurorii preluaţi de la Curtea de Conturi, mai puţin în cazul său, s-a acordat sporul prevăzut de art. 4 din O.U.G. nr. 27/2006 şi în consecinţă să fie obligat pârâtul să emită un nou ordin în care să prevadă acest spor şi să plătească despăgubiri reprezentând contravaloarea acestei majorări.
Astfel fiind şi având în vedere şi dispoziţiile art. 21 O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi faptul că pretenţiile reclamantei sunt de natură salarială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe R.M.V., Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi C.N.C.D. în favoarea Tribunalului Teleorman, secţia civilă şi litigii de muncă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1418/2008. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 1420/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
