ICCJ. Decizia nr. 1898/2008. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1898/2008

Dosar nr. 618/2/2007

Şedinţa publică de la 14 mai 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.I. a solicitat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că reclamantul a fost şi reţinut ilegal în timpul evenimentelor din decembrie 1989, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 şi să fie obligat pârâtul de a-i elibera certificatul preschimbat de reţinut în baza textului sus-indicat.

Pe cale de consecinţă să se înainteze la Preşedintele României propunerea de obţinere a titlului de „Luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989 reţinut";.

Pârâtul, prin întâmpinare, a invocat excepţia prematurităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

Prin sentinţa civilă nr. 2973 din 21 noiembrie 2007 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia prematurităţii acţiunii; a respins acţiunea reclamantului C.I. în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 ca prematur introdusă.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

Abia după primirea răspunsului de la aceasta comisie reclamantul se poate adresa instanţei, dacă va fi în continuare nemulţumit de răspunsul primit la contestaţia sa.

Comisia parlamentară nu a soluţionat contestaţia reclamantului, ci a luat cererea acestuia drept un memoriu pe care l-a trimis spre elaborarea unui răspuns tot pârâtei.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal recurentul C.I. a formulat declaraţie de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Potrivit acestor dispoziţii: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Conform dispoziţiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute de alin. (2)”.

Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin. (2) al aceluiaşi art.

Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. se va constatat nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul declarat de CI., împotriva sentinţei civile nr. 2973 din 21 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 mai 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1898/2008. Contencios