ICCJ. Decizia nr. 2106/2008. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2106/2008
Dosar nr. 715/46/2007
Şedinţa publică de la 27 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 24 august 2007 la Curtea de Apel Piteşti, reclamanţii C.S. şi N.V. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, obligarea acestuia de a-i recunoaşte numitului N.V. dreptul de a dobândi calitatea de revoluţionar şi eliberarea certificatului de revoluţionar pentru a beneficia de drepturile care decurg din această calitate. Reclamanta a arătat că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 i-a comunicat (urmare a cererii din 8 iunie 2007) că fiul său, reclamantul N.V., nu figurează în baza de date şi nu poate dobândi calitatea de revoluţionar, întrucât Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi Comisia pentru Cinstirea şi sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 şi-au încetat activitatea.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că N.V. a fost încorporat la data de 21 septembrie 1989 pentru stagiul militar obligatoriu, fiind repartizat la Bucureşti, U.M. nr. EE Otopeni şi a participat în perioada 22 - 24 decembrie 1989 la paza şi apărarea obiectivelor unităţii şi Aerodromului Otopeni; că urmare acestei experienţe cumplite pe care a trăit-o, a sperieturii şi a şocului produs a fost declarat inapt pentru serviciul militar, fiind scos din evidenţă.
Prin precizarea de acţiune din 14 noiembrie 2007, reclamanţii cheamă în judecată în calitate de pârâţi Guvernul României şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, solicitând obligarea acestora la emiterea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - luptător rănit şi eliberarea certificatului de revoluţionar pentru a beneficia de drepturile ce decurg din această calitate.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 5/F-C din 9 ianuarie 2008 a respins acţiunea ca tardiv formulată.
În motivarea soluţiei, s-a reţinut că, potrivit art. 48 din H.G. nr. 566/1996, Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 şi-a încetat activitatea în termen de un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 30/1996, publicată în M. Of. al României - Partea I nr. 96/13.05.1996.
Legea nr. 341/2004 - legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 nu prevede reglementări care să permită acordarea de noi certificate de revoluţionari, ci doar preschimbă certificatele eliberate potrivit Legii nr. 42/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen reclamanţii C.S. şi N.V.
În motivarea cererii, recurenta reiterează situaţia de fapt expusă în acţiune, iar în privinţa legalităţii hotărârii atacate arată că soluţia primei instanţe a creat o situaţie inechitabilă, întrucât dreptul fiului ei de a dobândi calitatea de revoluţionar există în continuare, în temeiul Legii nr. 42/1990, chiar dacă acele comisii şi-au încetat activitatea.
Consideră recurenta că pentru a fi respectate principiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 în art. 2 şi în raport cu situaţia de fapt din cauză, ar fi echitabil ca şi fiul ei să beneficieze de drepturile legale şi actuale pe care le are, iar Guvernul României, ca autoritate publică centrală cu competenţă materială şi teritorială generală, este cel mai în măsură să o ajute în valorificarea acestor drepturi.
Recursul nu se fondează.
Tardivitatea exerciţiului dreptului la acţiune a fost în mod legal constatată de instanţa de fond, în raport cu dispoziţiile art. 48 din H.G. nr. 566/1996.
Pe de altă parte, se poate vorbi despre un drept actual al unei persoane numai în măsura în care aceasta l-a dobândit acţionând în termenele şi condiţiile prevăzute de lege.
În speţă, fiul reclamantei avea o vocaţie de a dobândi recunoaşterea calităţii sale de luptător în Revoluţie, sub incidenţa Legii nr. 42/1990. Situaţia că reclamanta nu a uzat în termenul legal de căile legale de recunoaştere a dreptului fiului ei nu este imputabilă pârâtei şi cu atât mai puţin instanţei.
În fine, chiar dacă Guvernul, conform art. 102 din Constituţia României, exercită conducerea generală a administraţiei publice, iar în plan politic asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării, el nu poate interveni pentru reglementarea unor situaţii sociale speciale altfel decât prin actele pe care le emite, conform art. 108 din Constituţia României: hotărâri şi ordonanţe.
Dar chiar şi în exerciţiul emiterii acestor acte, Guvernul acţionează pentru organizarea executării legilor, iar nu contrar legii, astfel cum îi pretinde reclamanta să acţioneze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.S. şi de N.V. împotriva sentinţei nr. 5/F-C din 9 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2100/2008. Contencios. Anulare decizie Uniunea... | ICCJ. Decizia nr. 2107/2008. Contencios → |
|---|
