ICCJ. Decizia nr. 2180/2008. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2180/2008
Dosar nr. 1111/42/2007
Şedinţa publică de la 29 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 27 aprilie 2007 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamantele O.I.A. şi O.S.F. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Economiei şi Comerţului, SC E.D. Muntenia Nord SA - Ploieşti şi SC E. SA - Bucureşti, solicitând instanţei să dispună anularea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr. R şi seria M03 nr. T.
În motivarea acţiunii, reclamantele susţin că cele două certificate au fost emise în mod nelegal, întrucât cu privire la suprafeţele de teren ce fac obiectul celor două acte administrative, a fost formulată notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 în vederea restituirii acestora autorului lor O.I. şi ulterior, notificare în temeiul art. 26 din Legea nr. 247/2005, în privinţa căreia au fost emise decizii de respingere de către cele două societăţi chemate în judecată. Mai arată reclamantele că pe rolul Tribunalului Prahova se află Dosarul nr. 6262/2006 având ca obiect contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere nr. 509/2006 emisă de SC E.D. Muntenia Nord SA - Ploieşti şi a deciziei de respingere nr. 335/2006 emisă de SC E. SA - Bucureşti.
Astfel, reclamantele susţin că cele două certificate au fost emise cu nerespectarea prevederilor art. 1-3 din H.G. nr. 834/1991, întrucât, pe de o parte, nu există nicio dovadă din care să rezulte că terenurile au intrat în mod legal în administrarea şi în patrimoniul celor două societăţi comerciale, iar, pe de altă parte, aceste suprafeţe de teren nu le sunt necesare societăţilor în vederea desfăşurării activităţilor specifice.
Pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor (în calitate de succesor al Ministerului Economiei şi Comerţului, în raport cu obiectul cauzei), prin întâmpinare, a invocat excepţia tardivităţii acţiunii şi excepţia tardivităţii plângerii prealabile, în raport cu dispoziţiile art. 7 şi art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Pârâta SC E. SA Bucureşti, prin întâmpinare, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a societăţii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Pârâta SC E.D. Muntenia Nord SA - Ploieşti, prin întâmpinare, a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, în raport cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi ale H.G. nr. 834/1991, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin sentinţa civilă nr. 143 din 28 septembrie 2007, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal:
- a respins excepţia tardivităţii plângerii prealabile, reţinând că, această sancţiune este prevăzută de lege pentru nerespectarea termenelor de decădere. Or, în raport cu prevederilor art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004, pentru nerespectarea termenului de prescripţie de 6 luni în care poate fi formulată plângerea prealabilă, sancţiunea constă în respingerea acţiunii ca prescrisă, iar nu ca tardivă;
- a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, reţinând că deşi Legea nr. 10/2001 şi H.G. nr. 834/1991 nu prevăd posibilitatea anulării în instanţă a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, acţiunea este admisibilă potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004;
- a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a SC E. SA - Bucureşti, reţinând că nu s-a făcut dovada faptului că dreptul de proprietate asupra terenurilor în litigiu a fost înscris în totalitate, cu titlu de atestare a dreptului, în cartea funciară pe numele SC E.D. Muntenia Nord SA - Ploieşti;
- a respins, ca tardivă, acţiunea reclamantelor, reţinând că nu a fost respectat termenul de decădere de 1 an de la data emiterii actelor, prevăzut de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, întrucât certificatele contestate au fost emise la data de 4 august 2005, respectiv la data de 11 octombrie 2005, iar acţiunea a fost introdusă la instanţă la data de 27 aprilie 2007.
Împotriva sentinţei civile nr. 143 din 28 septembrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs, în termenul legal, reclamantele O.I.A. şi O.S.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Au învederat recurentele, prin motivele de recurs, că în mod eronat acţiunea introductivă de instanţă a fost respinsă pe temeiul excepţiei de tardivitate, în condiţiile în care s-a probat că reclamantele au luat la cunoştinţă de existenţa celor două certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor contestate, în cursul anului 2006, la momentul depunerii acestora în Dosarul nr. 6262/2006 ce are ca obiect contestaţie împotriva deciziilor de respingere a notificărilor prin care s-a solicitat restituirea în proprietate a terenurilor menţionate în aceste acte.
Au apreciat reclamantele recurente că în această situaţie erau aplicabile dispoziţiile art. 11 pct. 1 lit. a) din Legea contenciosului administrativ, astfel că acţiunea în anulare putea fi introdusă în termen de 6 luni de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă adresată organului emitent.
Recursul este fondat.
Instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii acţiunii, invocată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi a respins ca tardivă acţiunea în contencios administrativ având ca obiect anularea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr. R şi seria M03 nr. T, în temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în redactarea avută de acest text legal la data înregistrării acţiunii, reţinându-se că reclamantele au introdus acţiunea la 27 aprilie 2007, după expirarea termenului de un an de la data emiterii celor două certificate de atestare a dreptului de proprietate, respectiv 4 august 2005 şi 11 octombrie 2005.
Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în forma în vigoare la data formulării acţiunii în contencios administrativ, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea de anulare poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1) (6 luni de la: data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii; data expirării termenului legal de soluţionare a cererii, fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (2); data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
Dar, prin Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, intrată în vigoare la 2 august 2007, anterior soluţionării pricinii, alin. (2) al art. 11 din Legea contenciosului administrativ a primit o altă configurare, prevăzându-se că, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1) (6 luni de la: data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii; data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii; data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoştinţă, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
Potrivit prescripţiilor art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispoziţiile referitoare la garanţiile procesuale prevăzute de Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii modificatoare - Legea nr. 262/2007.
Pe de altă parte, în acelaşi context, în temeiul dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit cu care prevederile legii contenciosului administrativ se completează cu prevederile C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, sunt aplicabile cauzei, în surplus, şi reglementările cuprinse în art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.
În raport de cele reţinute mai sus, se constată că instanţa de fond a procedat în mod greşit la aplicarea în speţă a prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii în contencios administrativ, la admiterea excepţiei tardivităţii acţiunii şi la respingerea cererii reclamantelor de anulare a certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor atacate pe acest temei, pe considerentul exclusiv că acţiunea în contencios administrativ a fost înregistrată la instanţă peste termenul de un an de la emiterea celor două acte administrative individuale.
Or, faţă de prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în vigoare la data soluţionării pricinii, instanţa de fond era obligată să solicite dovezi cu privire la data la care reclamantele - care au calitatea de terţ faţă de actele administrative atacate - au luat la cunoştinţă de existenţa certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr. R şi seria M03 nr. T, de la acest moment începând să curgă termenul de un an. De asemenea, în funcţie de probele administrate, prima instanţă avea obligaţia să examineze, cu prioritate, potrivit prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia tardivităţii acţiunii în contencios administrativ, prin prisma noilor dispoziţii procedurale conţinute de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit modificării aduse prin Legea nr. 262/2007, şi să soluţioneze pricina pe cale de excepţie, sau, după caz, prin cercetarea fondului.
În aceste condiţii, cum prima instanţă a soluţionat în mod nelegal cererea reclamantelor, prin respingerea acţiunii în contencios administrativ urmare admiterii excepţiei tardivităţii, în baza dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 262/2007, se va dispune, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ şi a dispoziţiilor art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (1)-(3) şi art. 313 C. proc. civ., admiterea recursului declarat de O.I.A. şi O.S.F. împotriva sentinţei civile nr. 143 din 28 septembrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleeaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de O.I.A. şi O.S.F. împotriva sentinţei civile nr. 143 din 28 septembrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite caza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2175/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2185/2008. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
