ICCJ. Decizia nr. 2378/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2378/2008
Dosar nr. 1483/109/2007
Şedinţa publică din 10 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 25 iulie 2007, aşa cum a fost precizată, reclamanţii G.R.C., T.D.M., D.D., P.M., V.M., P.T., D.F., I.M., I.V., B.I., R.G., S.M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.I.R.A., Casa O.P.S.N.A.J., I.G.P., M.E.F. şi I.N.E.P., obligarea pârâţilor la plata sumelor reprezentând 7% din salariul brut – contribuţia la asigurările sociale de sănătate, primele de concediu pe perioada 2004 - 2006 şi sporul de fidelitate pe anul 2005, toate sumele actualizate cu coeficientul de inflaţie la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că, în calitate de poliţişti, salariaţi ai M.I.R.A. şi I.N.E.P. au beneficiat şi beneficiază de asistenţă medicală şi medicamentele gratuite conform art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 80/1995 şi art. 28 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 360/2002, ca atare, nu datorează contribuţia de 7% reţinută şi virată la Casa O.P.S.N.A.J.
În aceeaşi calitate, potrivit Legii nr. 360/2002 şi art. 37 alin. (2) din OG nr. 38/2003, aveau dreptul la prima de vacanţă, iar în temeiul art. 6 din OG nr. 38/2003 erau îndreptăţiţi la plata sporului de fidelitate pe anul 2005.
Au mai arătat că suspendarea plăţii acestor drepturi, dispusă prin mai multe acte normative, nu poate atrage anularea drepturilor, fiind vorba despre drepturi câştigate.
În ceea ce priveşte chemarea în judecată a M.I.R.A. şi M.E.F., au susţinut că aceste autorităţi au fost chemate în judecată în vederea asigurării fondurilor celorlalţi pârâţi, care au obligaţia plăţii lor.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 115/F-C din 5 decembrie 2007, a admis în parte acţiunea, a respins excepţiile invocate de pârâţi, a obligat pârâţii I.N.E.P. şi M.I.R.A. să plătească reclamanţilor prima de vacanţă pe perioada 2004 - 2006, actualizată în funcţie de coeficientul de inflaţie la data plăţii, în raport cu perioada efectivă lucrată de fiecare reclamant în parte, să plătească reclamanţilor sporul de fidelitate pentru anul 2005, la valoarea calculată în funcţie de inflaţie, la data plăţii. A obligat pe aceeaşi pârâţi şi pe pârâtul M.E.F. să asigure fondurile necesare plăţii acestor drepturi.
Totodată, a respins cererea privind obligarea pârâtei Casa O.P.S.N.A.J. de a restitui contribuţia de 7% la bugetul asigurărilor sociale.
Pe fondul cauzei, referitor la prima de concediu şi sporul de fidelitate, instanţa a reţinut că soluţia se impune, întrucât reclamanţii, în calitatea lor de funcţionari publici cu statut special, erau îndreptăţiţi la plata drepturilor menţionate, în temeiul prevederilor art. 37 alin. (2) din OG nr. 38/2003 şi al art. 6 din OG nr. 38/2003. Că, deşi aceste dispoziţii legale au fost suspendate, suspendarea nu echivalează cu o stingere a dreptului, astfel încât, la încetarea suspendării, se impunea plata retroactivă a acestor drepturi.
În aceea ce priveşte contribuţia de 7% la bugetul asigurărilor sociale, prima instanţă a considerat că cererea este neîntemeiată, în raport cu prevederile OUG nr. 150/2002, ale art. 261 din Legea nr. 95/2006, precum şi ale Deciziei nr. 3/2006 pronunţată deSECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva sus menţionatei sentinţe a declaratrecurs, în termen legal, pârâtul M.E.F. prin D.G.F.P. Argeş, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a M.E.F.
Recurentul a susţinut că, s-a admis acţiunea faţă de M.E.F., considerându-se în mod eronat că acesta poate fi confundat cu Statul Român sau cu bugetul de stat, iar între M.E.F. şi pârâţi nu există obligaţie de garanţie, iar M.I.R.A. este ordonator principal de credite ca şi M.E.F.
A mai menţionat că M.E.F. nu este implicat în niciun fel în raporturile de muncă existente între reclamanţi şi celelalte autorităţi pârâte.
Recursul se va admite în sensul şi pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Obiectul acţiunii îl constituie, în cauză, dreptul poliţiştilor la acordarea primelor de concediu pe anii 2004 - 2006 şi a sporului de fidelitate de până la 20% din salariul de bază.
În mod eronat instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.E.F., în condiţiile în care, prin OG nr. 22/2002 s-a reglementat modalitatea de executare a obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1 din OG nr. 22/2002, executarea obligaţiilor de plată a instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul cheltuielilor la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.
În conformitate cu prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare, au obligaţia să dispună toate măsurile care se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin urmare, în cauză, obligaţiile de plată ale M.I.R.A. în temeiul unui titlu executoriu (cum ar fi o hotărâre judecătorească prin care s-ar admite pretenţiile reclamantului) se realizează din sumele aprobate acestuia, fără nicio legătură cu competenţele M.E.F. în materie de buget.
Intimatul - pârât M.I.R.A. are calitate de ordonator principal de credite, iar potrivit art. 21 din Legea nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ierarhic inferioare.
Faptul că M.E.F. elaborează proiectul bugetului de stat nu are relevanţă în speţă, atâta timp cât, potrivit prevederilor art. 28 lit. d) - e) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, aceasta se face pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite şi a proiectelor bugetelor locale.
Trebuie avut în vedere şi faptul că recurentul nu este parte în raportul de drept material dedus judecăţii.
De asemenea, trebuie menţionat că la data de 20 decembrie 2007, a intrat în vigoare OUG nr. 146/2007 pentru aprobarea plăţii primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, va admite recursul şi va modifica în parte sentinţa atacată, în sensul că va respinge acţiunea faţă de M.E.F., pentru lipsa calităţii procesuale pasive, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul M.E.F. prin D.G.F.P. Argeş împotriva sentinţei civile nr. 115/F-C din 5 decembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică, în parte, sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea faţă de pârâtul M.E.F., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2377/2008. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2380/2008. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
