ICCJ. Decizia nr. 2412/2008. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2412/2008
Dosar nr. 22/33/2008
Şedinţa publică de la 11 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Cluj, la data de 7 ianuarie 2008, reclamantul B.D.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român - prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, obligarea pârâtului să soluţioneze Dosarul nr. 25382/CC conform art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, într-un termen rezonabil, conform art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi cu prioritate, conform art. 4 al deciziei Comisiei Centrale nr. 2 din 28 februarie 2006. De asemenea a mai solicitat, transmiterea Dosarului nr. 25382/CC unui evaluator autorizat, care să procedeze la evaluarea imobilului teren precizat de reclamant, după standardele internaţionale de evaluare (IVSC) şi să emită în favoarea reclamantului o decizie reprezentând titlu de despăgubiri în echivalent pentru imobilul înscris în C.F. nr. X la nr. top Y, raportat la valoarea stabilită.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, în fapt imobilul identificat în C.F. nr. X, top nr. Y a aparţinut bunicii sale decedată, fiind preluat abuziv de Statul Român, fără despăgubiri intrând în administrarea fostului Sfat Popular al Oraşului Cluj.
Tatăl său - B.R. decedat a depus în 2001 o notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, iar în 2004 - reclamantul a făcut dovada că este moştenitor legal.
Prin dispoziţia din 23 ianuarie 2006 a Preşedintelui Consiliului Judeţean s-a statuat că, reclamantul este persoana îndreptăţită potrivit Legii nr. 10/2001 la acordarea despăgubirilor, în condiţiile legii speciale.
Reclamantul a contestat despăgubirile stabilite prin dispoziţie, acţiunea sa fiind admisă prin sentinţa nr. 454/2006 a Tribunalului Cluj care a anulat acea parte a dispoziţiei, întrucât competenţa de stabilire a despăgubirilor revine Comisiei Centrale, iar nu Preşedintelui Consiliului Judeţean.
Faţă de nesoluţionarea dosarului său, înregistrat la Comisia Centrală sub nr. 25382 din iulie 2006, reclamantul arată că, nesoluţionând dosarul într-un termen rezonabil, Comisia încalcă dispoziţiile art. 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 139 din 5 februarie 2008 a admis acţiunea formulată de reclamantul B.D.A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi în consecinţă a obligat pârâta să soluţioneze Dosarul nr. 25382/CC, să transmită acest dosar unui expert autorizat, care să procedeze la evaluarea terenului, după standardele internaţionale de evaluare. A obligat pârâta să emită în favoarea reclamantului, o decizie reprezentând titlu de despăgubire în echivalent, pentru imobilul în litigiu.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că, de la data de 23 ianuarie 2006 de când s-a emis dispoziţia din 23 ianuarie 2006 a Preşedintelui Consiliului Judeţean şi înaintarea dosarului în luna iulie 2006 la Comisia Centrală, pârâta trebuia să rezolve cererea reclamantului, care a indicat motive ce justifică o soluţionare cu prioritate. Neprocedând în acest mod, atitudinea pârâtei echivalează cu un refuz nejustificat de rezolvare a cererii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen - pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor, susţinând în esenţă că, prin obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la soluţionarea dosarului reclamantului, prin transmiterea acestuia unui evaluator autorizat şi emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii reprezentând titlu de despăgubire în echivalent pentru imobilul în litigiu, instanţa de fond şi-a depăşit atribuţiile; că prin decizia nr. 2 din 28 februarie 2006 a Comisiei Centrale, ordinea de soluţionare a dosarului este aleatorie, asigurând parcurgerea etapelor de analizare a dosarelor, de evaluare, de emitere a deciziei reprezentând titlu de despăgubire, că nu se poate reţine în cauză un refuz nejustificat al Comisiei, pentru a soluţiona cererea reclamantului.
Examinând cauza în raport cu critica adusă soluţiei instanţei de fond, cu apărările formulate şi probele administrate, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Împrejurarea că Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005 aprobate prin H.G. nr. 1095/2005 nu prevăd un termen pentru emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire în echivalent pentru imobilul revendicat nu poate conduce la tergiversarea soluţionării cererilor de către autoritatea publică, după cum nici numărul mare al dosarelor de soluţionat nu reprezintă o justificare pentru aceasta.
Parcurgerea unei proceduri administrative nu poate fi fără termen, întrucât cetăţeanul este îndreptăţit să cunoască termenul de soluţionare al cererii sale, pentru a nu fi victima unui abuz de drept, iar exercitarea controlului judecătoresc asupra activităţii autorităţii administrative contribuie la asigurarea unei protecţii reale a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, drepturi fundamentale consfinţite de Constituţia României şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Prin urmare, recursul declarat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins în temeiul art. 312 (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinţei civile nr. 139 din 5 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2411/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2414/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
