ICCJ. Decizia nr. 2557/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2557/2008
Dosar nr. 1329/33/2007
Şedinţa publică de Ia 19 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 173 din 13 februarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta P.O., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, dispunând anularea Hotărârii nr. 21943 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat pentru perioada 1 iulie 1941 - 6 martie 1945, cu acordarea drepturilor băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 noiembrie 2006.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în baza probelor administrate în cauză, că reclamanta, împreună cu familia sa, s-a refugiat, în anul 1941 - din cauza persecuţiilor etnice suferite, urmare cedării Ardealului de Nord către Ungaria - din localitatea Cojocna, în care îşi avea domiciliul, într-o altă localitate, reîntorcându-se în localitatea de domiciliu în primăvara anului 1945.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj, susţinând că este netemeinică şi nelegală şi invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ. în motivarea recursului, Casa Judeţeană de Pensii Cluj arată, în esenţă, că probatoriul administrat în cauză nu este concludent şi că, raportat la acesta, în mod greşit instanţa a stabilit calitatea de refugiat a reclamantei şi i-a acordat drepturile compensatorii prevăzute de lege.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate cu art. 61 din acelaşi act normativ, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Or, din declaraţiile notariale ale martorilor B.A. şi C.L., confirmate şi de declaraţia martorului P.I., audiat nemijlocit de către instanţa de judecată, rezultă într-adevăr că, din cauza persecuţiilor etnice la care era supusă populaţia de etnie română, ca urmare a cedării Ardealului de Nord către Ungaria, reclamanta şi familia sa s-au refugiat, în iulie 1941, din localitatea de domiciliu Cojocna, în localitatea Pata şi, apoi, în localitatea Boju, întorcându-se în localitatea de domiciliu în primăvara anului 1945.
În cauză, dovada refugiului reclamantei s-a făcut, aşadar, conform legii, instanţa de fond în mod corect admiţând acţiunea şi obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999, pentru perioada refugiului.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei nr. 173 din 13 februarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2550/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2560/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
