ICCJ. Decizia nr. 2682/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2682/2008
Dosar nr. 4038/2/2007
Şedinţa publică din 25 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2667/2007 pronunţată la data de 31 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi acţiunea formulată de reclamanta Z.F.D.E. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei ca neîntemeiate, obiectul cererii de chemare în judecată constituindu-l obligarea pârâtului la recunoaşterea dreptului de stabilire a pensiei de serviciu în conformitate cu art. 82 din Legea nr. 303/2004 şi art. 4 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că cererea de chemare în judecată introdusă de reclamantă se întemeiază pe Legea nr. 544/2004 cu privire la refuzul unei autorităţi publice de a soluţiona o cerere privind un drept recunoscut de lege iar Ministerul Justiţiei esteautoritatea publică căreia i-a fost adresată solicitarea sa, astfel că acesta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut că din conţinutul art. 82 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 4 şi art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004 aprobate prin HG nr. 1275/2005, rezultă că Ministerul Justiţiei nu are competenţa legală de recunoaştere a dreptului de stabilire a pensiei de serviciu pentru magistraţii pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, în general şi implicit în cazul particular dedus judecăţii.
Practic, reţine prima instanţă, reclamanta trebuie să-şi întocmească un nou dosar de pensionare având ca obiect pensia de serviciu, Tribunalul Vrancea fiind instanţa de judecată în cadrul căreia şi-a exercitat funcţia de judecător la momentul pensionării sale, astfel că acestei autorităţi publice îi revine obligaţia de a stabili baza de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător în activitate, în condiţii identice de funcţii, vechime şi nivel al instanţei unde a funcţionat reclamanta înainte de pensionare, precum şi sporurile avute la data eliberării din funcţie.
Cum pârâtul Ministerul Justiţiei căruia s-a adresat reclamanta, prin adresa nr. 35817/2007 a răspuns acesteia că potrivit HG nr. 1275/2005, Tribunalul Vrancea are competenţa de a soluţiona cererea sa de recunoaştere a dreptului de a beneficia de pensie prevăzută de Legea nr. 303/2004, instanţa de fond a constatat că în speţă nu este vorba despre un refuz nejustificat de soluţionare cerere, răspunsul primit fiind în conformitate cu legea.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal, reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în raport de prevederile art. 304 alin. (1) pct. 7 şi 9 C. proc. civ. „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii", respectiv „când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
Susţine recurenta că hotărârea cuprinde motive contradictorii, întrucât deşi instanţa de fond a reţinut că pârâtul Ministerul Justiţiei are calitate procesuală pasivă, în final a constatat că acesta nu are competenţa legală pentru recunoaşterea dreptului de stabilire a pensiei de serviciu pentru magistraţii pensionaţi anterior Legii nr. 303/2004, Tribunalul Vrancea având competenţă în acest domeniu.
În raport de obiectul cererii de chemare în judecată, acela de recunoaştere a dreptului de a beneficia de pensie de serviciu şi obligarea pârâtului de a întocmi formele legale pentru stabilirea pensiei de serviciu, instanţa de fond trebuia să constate că pârâtul are calitatea de a-i recunoaşte acest drept, mai ales că a fost angajată ca judecător prin Ordinul ministrului justiţie, implicit să fie obligat a transmite datele necesare C.N.P.A.S.
Intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat şi pe cale de consecinţă menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind temeinică şi legală.
Recursul este fondat şi va fi admis potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.
În fapt, recurenta-reclamantă Z.F.D.E., fost judecător la Tribunalul Vrancea, eliberată la cerere din funcţie la data de 1 iulie 1992 prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 452/C/1992, a chemat în judecată Ministerul Justiţiei solicitând obligarea acestuia la recunoaşterea dreptului de stabilire a pensiei de serviciu în conformitate cu prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistraţilor şi art. 4 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004.
Recurenta-reclamantă s-a pensionat din funcţia de avocat, prin Decizia nr. 97607 din 9 octombrie 2000 emisă de Casa Judeţeană de Pensii a Judeţului Vrancea stabilindu-i-se o pensie pentru limită de vârstă, de asigurări sociale în baza Legii nr. 3/1977.
Aşa, cum corect reţine şi instanţa de fond, din interpretarea dispoziţiilor legale incidente speţei de faţă, Legea nr. 303/2004 şi Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, nu rezultă că în competenţa Ministerului de Justiţie ar fi dată recunoaşterea dreptului de stabilire a pensiei de serviciu pentru magistraţii pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004 (a se reţine că recurenta-reclamantă nu s-a pensionat din funcţia de magistrat, ci din cea de avocat).
Art. 13 din HG nr. 1275/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, referitoare la pensiile de serviciu, conţine dispoziţii în legătură cu ceea ce trebuie să cuprindă dosarul de pensie, la lit. b) arătându-se că trebuie depusă şi „adeverinţa - tip, pentru pensie de serviciu, conform anexei 1 sau, după caz, anexei 2 la Normele Metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcţiile de judecător şi de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi venitul brut realizat la data pensionării".
În alin. (2) al art. 13 din aceeaşi HG nr. 1275/2006 se precizează că pentru persoanele prevăzute la art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 [persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror şi care beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie], se va prezenta „o adeverinţă din care să reiasă că a fost eliberată din funcţie din motive neimputabile lor, iar adeverinţa - tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform anexei 3 la normele metodologice şi va fi întocmită de unitatea unde persoana în cauză a fost eliberată din funcţie", în continuare precizându-se conţinutul acestei adrese.
Or, chiar dacă recurenta-reclamantă a fost angajată ca judecător prin Ordin al ministrului justiţiei, aceasta a funcţionat efectiv la Tribunalul Vrancea instituţie care ar fi cel mai în măsură se elibereze această adeverinţă - tip.
De astfel şi în cazul actualizării pensiilor de serviciu, instanţele judecătoreşti sunt cele care întocmesc adeverinţele pentru stabilirea sau actualizarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, Ministerul Justiţiei având obligaţia de a centraliza şi transmite adeverinţele doar pentru reactualizarea pensiei de serviciu ale judecătorilor, C.N.P.A.D.A.S.
Totodată este de menţionat şi faptul că situaţia actuală în ce priveşte atribuţiile Ministerului Justiţiei legate de problemele de personal şi resurse umane nu mai este aceeaşi ca cea din anul 1992, când recurenta-reclamanta a fost eliberată din funcţie, dosarele personale ale judecătorilor fiind transmise C.S.M., competent a rezolva toate problemele de personal.
Este corect, ceea ce reţineprima instanţă, legat de faptul că recurenta-reclamantă trebuie să-şi întocmească un nou dosar de pensionare având ca obiect pensia de serviciu, dosar al cărui conţinut trebuie să cuprindă actele necesare menţionate de Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Este de observat că Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicate, se referă exclusiv la actele pe care trebuie să le conţină dosarul de pensie şi unitatea care trebuie să le întocmească, nici unde în cuprinsul lor nefiind reglementată vreo procedură de recunoaştere a dreptului de stabilire apensiei de serviciu.
Având în vedere considerentele expuse, instanţa de control judiciar apreciază că se impune casarea sentinţei atacate, cu trimitere la aceeaşi instanţă, cu ocazia rejudecării urmând a fi pusă în discuţie o eventuală introducere în cauză şi a altor autorităţi ce ar putea fi implicate în procedura de eliberare a documentaţiei necesare în vederea stabilirii dreptului la pensie de serviciu a recurentului-reclamant, şi anume Tribunalul Judeţean Vrancea, C.S.M. şi chiar Casa Judeţeană de Pensii Vrancea, aceasta din urmă pentru a-i fi opozabilă hotărârea ce se va pronunţa în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Z.F.D.E. împotriva sentinţei civile nr. 2667 din 31 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite dosarul la aceeaşi instanţă spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2681/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2683/2008. Contencios. Anulare act... → |
---|