ICCJ. Decizia nr. 2683/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2683/2008
Dosar nr. 750/46/2007
Şedinţa publică din 25 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Piteşti, la 28 decembrie 2007, A.N.P.C. Bucureşti, a formulat recurs împotriva sentinţei civile nr. 104/F-C pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 750/46/2007, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, rejudecarea cauzei, pe fond cerându-se respingerea acţiunii ca nefondată.
În motivarea recursului se susţine că instanţa a interpretat greşit prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ atunci când a reţinut că „reclamanta ar fi procedat corect prin introducerea la 3 septembrie 2007 a acţiunii în justiţie, aceasta reprezentând şi plângerea prealabilă la care de altfel i s-a şi răspuns la 3 octombrie 2007".
Recurenta revine sub acest aspect asupra excepţiei prematurităţii acţiunii, în sensul că petenta trebuie să aştepte 30 de zile răspunsul la plângerea sa şi numai după aceea să formuleze cererea de chemare în judecată.
A mai susţinut recurenta că petenta trebuia să conteste fiecare act administrativ separat respectiv cele 2 ordine, nr. 499 din 1 august 2007 şi ordinul nr. 543 din 2 august 2007, dreptul de a contesta aceste 2 acte administrativ curgând de la date calendaristice diferite.
Pe fondul cauzei, recurenta susţine că cele 2 ordine au avut ca temei HG nr. 748/2007 privind organizarea şi funcţionarea A.N.P.C.
Întrucât printre alte modificări, HG nr. 748/2007 a prevăzut şi stabilirea numărului maxim de posturi pentru inspectoratele regionale şi anume de 690, A.N.P.C., a stabilit o nouă structură a aparatului propriu şi a inspectoratelor regionale subordonate A.N.P.C., stabilind statele de funcţii cu încadrarea în structura nou creată. S-a precizat că demersurile A.N.P.C. au fost avizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
Aşa fiind recurenta-pârâtă a transmis intimatei-reclamante o notificare prin care i se aduceau la cunoştinţă posturile vacante şi pentru care avea posibilitatea de a opta sau nu.
Recurenta susţine că funcţia publică de conducere generală de director executiv pe care o ocupa reclamanta s-a transformat în funcţie publică specifică de inspector şef adjunct, pentru care sunt prevăzute alte condiţii şi atribuţii.
Prin adresa nr. 894 din 17 iunie 2008, A.N.P.C. a comunicat instanţei că Ş.E.D., intimată-reclamantă în cauza de faţă şi care nu a comunicat instanţei în cursul procesului această situaţie, nu mai este funcţionar public la O.J.P.C. Vâlcea, începând cu 14 ianuarie 2008, întrucât şi-a dat demisia din funcţia publică de execuţie consilier I superior, treapta întâi.
Recurenta a mai menţionat că, ulterior Ordinului nr. 543/2007, a emis Ordinul nr. 613 din 26 septembrie 2007, prin care a dispus, începând cu 27 septembrie 2007, urmare ocupării prin concurs a funcţiei publice de conducere de inspector şef adjunct al O.J.P.C. Vâlcea - I.R.P.C. Dolj, pentru reclamanta Ş.E.D., încetarea promovării temporare în funcţie publică de Inspector şef adjunct al O.J.P.C. Vâlcea - I.R.P.C. Dolj.
Începând cu aceeaşi dată, de 27 septembrie 2007, prin Ordinul nr. 613, reclamanta Ş.E.D. are âifuncţia de consilier I superior, treapta întâi de salarizare.
Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 613/2007, începând cu 26 septembrie 2007, Ordinul A.N.P.C. nr. 543 din 2 august 2007 îşi încetează aplicabilitatea, astfel încât acesta, nu poate fi nici modificat, nici anulat.
Recurenta susţine că intimata nu poate pretinde că nu cunoştea Ordinul nr. 614/2007, în temeiul acestuia, deci în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu exercitându-şi prerogativele - în acest sens se invocă procesul verbal de constatare a contravenţiei nr. 1/771 din 6 noiembrie 2007 întocmit de Ş.E.D.
A mai relevat recurenta că intimata-reclamantă nu-şi exercită cu bună credinţă drepturile (art. 723 C. proc. civ.) dovada fiind faptul că a înregistrat o nouă acţiune la 15 februarie 2008, identică cu acţiunea ce a ajuns în cauză la faza recursului, la Curtea de Apel Piteşti, dosar nr. 127/46/2008. În această acţiune, ca şi în cauza de faţă, a precizat recurenta, intimata-reclamantă nu face nicio precizare cu privire la încetarea raporturilor sale de muncă prin acordul părţilorşi nici cu privire la Ordinul nr. 613/2007.
În dosarul nr. 127/46/2008, instanţa a dispus prin încheierea de şedinţă din 14 mai 2008, suspendarea judecăţii conform art. 244 alin. (1) C. proc. civ.
Din actele cauzei, Curtea constată că prin sentinţa nr. 104 F/C din 7 noiembrie 2007, dosar nr. 750/46/2007, Curtea de Apel Piteşti a respins excepţia de prematuritate a introducerii acţiunii invocată de A.N.P.C. (pârâtă în cauză).
S-a admis acţiunea formulată de Ş.E.D. şi cererea de intervenţie accesorie formulată de Sindicatul Administraţiei Publice F.L. în contradictoriu cu A.N.P.C.
Totodată s-a dispus anularea Ordinului nr. 499 din 1 august 2007 emis de A.N.P.C. S-a mai dispus modificarea Ordinului nr. 543 din 2 august 2007 emis de A.N.P.C. în sensul că s-a dispus obligarea pârâtei de a o numi pe reclamantă în funcţia de inspector şef adjunct, pe o perioadă nedeterminată, cu stabilirea drepturilor salariale corespunzătoare.
Instanţa de fond a reţinut că prin Ordinul nr. 311 din 12 mai 2005, în urma examenului de promovare prin concurs Ş.E.D. a deţinut funcţia de director executiv al O.J.P.C. Vâlcea. Ulterior, prin HG nr. 748 din 11 iulie 2007, privind organizarea şi funcţionarea A.N.P.C., s-a dispus reorganizarea A.N.P.C şi implicit O.J.P.C. Vâlcea aprobată şi avizată de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Ca urmare a reorganizării, postul de conducere anterior de director executiv a fost transformat (a reţinut instanţa) în cel de inspector şef adjunct, cu atribuţii generale asemănătoare vechii funcţii.
Mai mult, instanţa de fond a susţinut că prin analiza comparativă a fişei postului din perioada anterioară cu fişa actuală a noului post de inspector şef adjunct, nu au fost modificate mai mult de 50% din atribuţii astfel încât nu se impunea organizarea unui concurs pentru ocuparea acestei funcţii iar reclamanta avea prioritate la ocuparea funcţiei vacante.
În aceste condiţii au fost emise Ordinul nr. 499/2007 (prin care se prevedea că începând cu 1 august 2007 se numeşte intimata-reclamantă pe perioadă nedeterminată în funcţia publică de execuţie de consilier I superior, treapta întâi de salarizare, în cadrul O.J.P.C. Vâlcea) şi Ordinul nr. 543 din 2 august 2007 (prin care reclamanta este numită temporar începând cu 2 august 2007 pe funcţia de conducere vacantă de inspector şef până la ocuparea acestei funcţii publice prin concurs, pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Prin Ordinul nr. 613 din 26 septembrie 2007 al A.N.P.C., s-a dispus începând cu 27 septembrie 2007, urmare ocupării prin concurs a funcţiei publice de conducere de inspector şef adjunct al O.J.P.C. Vâlcea, (încetând funcţia publică temporară de director şef adjunct a O.J.P.C. Vâlcea) numirea lui Ş.E.D. în funcţia de consilier I superior, treapta întâi de salarizare funcţie pe care a îndeplinit-o până la data demisiei. De precizat că în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie intimata-reclamantă nu aminteşte de Ordinul nr. 613 din 26 septembrie 2007 şi nici de demisia sa de la O.J.P.C. Vâlcea.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că potrivit art. 3 din Ordinul nr. 613 din 26 septembrie 2007 aflat la dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă prevederea expresă că, începând de la data acestui ordin respectiv 26 septembrie 2007, Ordinul A.N.P.C. nr. 543 din 2 august 2007 îşi încetează aplicabilitatea.
În aceste condiţii în mod greşit instanţa de fond a reţinut că Ordinele nr. 499 din 1 august 2007 şi nr. 543 din 2 august 2007 au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale [invocându-se art. 99 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, funcţionara avea prioritate la ocuparea funcţiei publice întrucât prin reorganizare nu au fost modificate mai mult de 50% din atribuţii) şi aceasta în condiţiile în care Ordinul nr. 543 din 2 august 2007 îşi înceta valabilitatea ca urmare a art. 3 din Ordinul nr. 613 din 26 septembrie 2007.
Deci se pune problema juridică a stabilirii limitelor şi modalităţii controlului exercitat de instanţă asupra măsurii de eliberare din funcţie a unui funcţionar public, în cazul reorganizării.
O primă problemă juridică ce se pune este aceea a se stabili de către instanţa de control judiciar respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dacă instanţa de fond în mod legal a exercitat controlul judecătoresc asupra conţinutului atribuţiilor postului (prin compararea atribuţiilor aşa cum rezultă din fişele postului înainte şi după reorganizare) pentru a determina în această modalitate proporţia de modificare a acestora.
Sub acest aspect, în absenţa unor criterii legale de apreciere, nu se poate concluziona decât în sensul că activitatea de determinarea proporţiei modificării atribuţiilor prin verificarea conţinutului acestora excede competenţei instanţei de judecată.
Aceasta nu este abilitată legal să aprecieze dacă atribuţiile specifice unui domeniu strict de activitate ar fi echivalente în conţinut unele cu altele, ori dacă unele ar fi mai simple sau mai complexe, mai importante sau mai puţin importante.
Această concluzie se impune şi în virtutea necesităţii respectării principiului disciplinei jurisdicţionale, consacrat în jurisprudenţa C.E.D.O., fiind conformă cu soluţia de unificare a practicii judiciare adoptată la nivelul acestei secţii.
De altfel, legalitatea actului administrativ se referă la conformitatea sa cu dispoziţiile actelor juridice cu forţă juridică superioară, în sens generic cu „legea".
Oportunitatea vizează conformitatea actului cu necesităţile în continuă evoluţie ale societăţii.
Este vorba de un drept de apreciere al autorităţii publice, iar actul administrativ emis în exercitarea unei astfel de puteri, a unui drept de opţiune pe care îl are autoritatea între mai multe soluţii legale posibile, nu poate fi anulat de instanţa de contencios administrativ.
Deci instanţa de fond a greşit atunci când a apreciat asupra procentului mai mare sau mai mic de 50% cu privire la atribuţiile fişelor postului.
Deci câtă vreme actele s-au emis în aplicarea unor dispoziţii normative legale, ele nu vor putea fi anulate pe considerentul că ar fi inoportune în raport cu conţinutul atribuţiilor aferente postului.
Instanţa de fond a mai greşit odată atunci când a modificat un act administrativ ce nu mai exista, Ordinul nr. 543 din 2 august 2007 şi-a încetat valabilitatea aşa cum s-a prevăzut în art. 3 din Ordinul nr. 613 din 26 septembrie 2007 deci instanţa de fond nu mai putea modifica un ordin ce nu mai exista ca atare, nu mai producea efecte juridice.
Pe de altă parte, este cert că intimata-reclamantă nu mai este funcţionar public în cadrul O.J.P.C. Vâlcea, întrucât la data de 14 ianuarie 2008, la cerere, cu acordul O.J.P.C. Vâlcea prin Decizia nr. 5 din 11 ianuarie 2008 a încetat prin acordul părţilor raportul de serviciu al lui Ş.E.D. din funcţia publică de execuţie consilier I superior treapta întâi de salarizare din cadrul I.R.P.C. Dolj – O.J.P.C. Vâlcea.
Cât priveşte Ordinul nr. 499 din 1 august 2007, numirea pe perioadă nedeterminată a intimatei-reclamante, în funcţie publică de execuţie de consilier I superior, treapta întâi de salarizare în cadrul O.J.P.C. Vâlcea, a fost un act legal, ca urmare a HGnr. 748 din 11 iulie 2007 privind organizarea şi funcţionarea A.N.P.C. (reorganizându-se inclusiv O.J.P.C. Vâlcea) statul de funcţii al A.N.P.C. fiind aprobat prin Ordinul nr. 359/2007 al Preşedintelui A.N.P.C. avizat de Ministerul I.M.M.C.T.L., iar organigrama cadru a I.R.P.C. Dolj fiind aprobată prin Ordinul nr. 360 din 30 iulie 2007 de preşedintele A.N.P.C.
În aceste condiţii hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică sub aspectul reţinerii nelegalităţii Ordinului nr. 499/2007 şi nr. 543 din 2 august 2007, celelalte susţineri ale recurentei fiind neîntemeiate şi rezolvate corect de instanţa de fond - respingerea excepţiei de prematuritate a acţiunii.
Urmează deci a se admite recursul declarat conform art. 312 C. proc. civ., şi a se modifica sentinţa atacată respingându-se în fond acţiunea formulată de Ş.E.D.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.N.P.C. împotriva sentinţei civile nr. 104/F-C din 7 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi în fond respinge acţiunea formulată de Ş.E.D., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2682/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2787/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
