ICCJ. Decizia nr. 3578/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3578/2008
Dosar nr. 1312/57/2007
Şedinţa publică din 21 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 21 din 27 februarie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul S.C.S., în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T., dispunând anularea calificativului „nesatisfăcător", acordat reclamantului în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurată în funcţia de inspector general la I.Ş.J. Alba, în perioada 1 iunie 2006 - 8 iunie 2007, evaluare făcută în baza O.M. nr. 1223/2007 precum şi a adresei nr. 33216 din 14 septembrie 2007 prin care a fost comunicat respectivul calificativ.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept.
Reclamantul a fost numit în funcţia de inspector general al I.Ş.J. Alba prin Ordinul nr. 3048 din 11 ianuarie 2006, emis de pârât şi a încheiat cu autoritatea pârâtă contractul de management educaţional pe o durată de 4 ani, obţinând calificativul „foarte bine" în perioada 1 septembrie 2005 - 31 august 2006.
Prin Ordinul nr. 1223 din 31 mai 2007 emis de pârât s-a dispus evaluarea inspectorilor şcolari generali, inspectorilor şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi a directorilor de la casele corpului didactic, actul normativ menţionând în mod expres că este emis în conformitate cu art. 52 din Legea nr. 128/1997, republicată, privind statutul personalului didactic şi art. 5, art. 9 şi art. 12 din contractul de management încheiat între părţi.
Ordinul susmenţionat motiva existenta unor disfuncţionalităţi, fără a le nominaliza.
Comisia a efectuat separat evaluarea reclamantului, în data de 7 iunie 2007 în sediul M.E.C.T., într-un interval de timp de 8 ore, contrar dispoziţiilor transmise. Reclamantul şi-a autoevaluat activitatea la punctaj aproape de maxim, potrivit fişei de autoevaluare, iar pârâtul i-a stabilit punctaj micşorat, aproape la fiecare parametru de evaluare, realizându-i un punctaj de 68,5 puncte.
Prin adresa nr. 33216 din 14 septembrie 2007, pârâtul i-a comunicat reclamantului punctajul obţinut în urma evaluării activităţii manageriale desfăşurată la I.Ş.J. Alba în perioada 1 septembrie 2006 - 8 iunie 2007 şi consecinţa acestuia, respectiv acordarea calificativului „nesatisfăcător".
Nemulţumit de aprecierea făcută, reclamantul, cu adresa nr. 7437 din 19 septembrie 2007, a depus contestaţia împotriva calificativului acordat, contestaţie nesoluţionată până în prezent.
Pentru formularea contestaţiei şi în vederea apărării drepturilor sale, reclamantul trebuia să cunoască conţinutul acestui raport şi toate motivele care au contribuit la acordarea calificativului „nesatisfăcător".
Or, pârâtul face vorbire despre acest „raport" prin întâmpinare, invocând ca temei de drept pentru evaluarea anticipată prevederile art. 5 alin. (4) din contractul de management educaţional, potrivit cărora ministerul are dreptul şi obligaţia „să evalueze activitatea managerului educaţional anual sau ori de câte ori este sesizat de existenta unor disfuncţii în activitatea de manager şcolar".
Potrivit acestui text de lege, este evidentă regula că evaluarea se face anual iar, pe cale de excepţie, numai atunci când există „disfuncţii".
Aceste disfuncţii trebuie să fie, însă, fondate şi făcute cunoscute, pentru a nu se încălca dreptul la apărare al părţii şi a se justifica în concret excepţia amintită, în raport de dispoziţiile art. 21 din Ordinul nr. 847/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Colegiului central de disciplină de la nivelul M.E.C.T. şi ale colegiilor de disciplină de la nivelul inspectoratelor şcolare.
Evaluarea reclamantului trebuia să se facă în raport de „fişa de (auto)evaluare anexa nr. 1 la O.M.E.C.T. nr. 1223 din 31 mai 2007", care se referă la stabilirea strategiei de coordonare şi direcţiile de dezvoltare ale inspectoratului şcolar (10 puncte), planificarea activităţilor din cadrul inspectoratului şcolar (8 puncte), asigurarea repartizării resurselor financiare (18 puncte) etc., unde diminuarea notărilor a fost substanţială. De asemenea, la unele poziţii din fişă se observă corecturi fără să se menţioneze prin semnătură autenticitatea lor.
Se poate constata că cele reţinute în raport ca aspecte negative sunt nedovedite, existând dovezi contrare, administrate de către reclamant şi că anumiţi parametrii nu sunt analizaţi, deşi au fost acordate punctaje sub limita maximă.
Prin urmare, concluzionează instanţa de fond, acordarea punctajului şi inclusiv a calificativului „satisfăcător" s-a făcut în mod arbitrar, nelegal şi fără o analiză temeinică a activităţii manageriale educaţionale, astfel că se impune a fi anulat, împreună cu adresa nr. 3316 din 14 septembrie 2007, prin care s-a făcut comunicarea.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, în termen legal, a declarat recurs pârâtul M.E.C.T., considerând-o netemeinică şi nelegală.
Printr-un prim motiv de recurs reclamantul - pârât a susţinut că instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile Ordinului nr. 1223 din 31 mai 2007, emis de ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, în sensul că a reţinut fără temei că acest ordin indica existenţa unor disfuncţionalităţi, fără a le nominaliza.
Recurentul a indicat că prin acest ordin, emis şi în conformitate cu prevederile contractului tip de management încheiat de toţi inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi, a fost reglementat modul în care se efectuează evaluarea inspectorilor şcolari. În aceste condiţii, respectivul ordin nu avea cum să indice expres disfuncţionalităţile menţionate de instanţa de fond.
S-a mai arătat de către recurent că potrivit art. 5 pct. 4 din contractul de management educaţional încheiat şi de reclamantul intimat, M.E.C.T. are dreptul să evalueze activitatea managementului educaţional, ori de câte ori este sesizat despre existenţa unor disfuncţii în activitatea inspectoratului şcolar, fără a fi necesară însă enumerarea acestora.
Printr-un alt motiv de recurs, recurentul - pârât a arătat că fără temei, a susţinut instanţa de fond că evaluarea reclamantului trebuia să se facă în raport de fişa de auto - evaluare, anexa 1 la Ordinul nr. 1223 din 31 mai 2007, membrii comisiei nefiind obligaţi să acorde acelaşi punctaj pe care şi l-a acordat şi persoana evaluată, nefiind de altfel stabilite nici intervale precise de timp în care o astfel de procedură trebuie să se desfăşoare.
În fine, recurentul a indicat că înţelege să reitereze susţinerile prezentate şi în faţa instanţei de fond, în sensul că acordarea calificativului este un atribut exclusiv al angajatorului, neputând fi cenzurat ca atare de instanţă întrucât numai Comisia de evaluare avea competenţa de decide dacă indicatorii de performanţă astfel cum au fost enumeraţi şi stabiliţi au fost realizaţi, instanţa neputându-se substitui acestei comisii. În acest sens, în opinia recurentului, concluzia instanţei vizând acordarea în mod arbitrar a punctajului şi a calificativului pentru reclamant este lipsită de fundament legal dar şi de argumente.
În susţinerea motivelor de recurs dezvoltate, recurentul - pârât a indicat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. cât şi pe cele ale art. 3041 C. proc. civ., solicitând, ca o consecinţă a admiterii recursului declarat, modificarea în tot a sentinţei atacate şi respingerea ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului - intimat.
Recurentul a depus la dosar copiile mai multor hotărâri judecătoreşti, pronunţate în alte cauze în care au fost respinse, pe temeiuri similare, acţiunile formulate de inspectorii şcolari.
Intimatul - reclamant a formulat întâmpinare faţă de motivele de recurs, solicitând respingerea ca neîntemeiată a tuturor criticilor aduse hotărârii legale şi temeinice pronunţate de instanţa de fond.
În esenţă, intimatul - reclamant a arătat că instanţa de fond cu justeţe a reţinut că în plin an şcolar, respectiv în plină activitate managerială, s-a declanşat o evaluare a activităţii, fără a fi însă relevate pretinsele disfuncţionalităţi ce ar justifica un astfel de control.
În opinia reclamantului - intimat, instanţa de fond, în mod corect a interpretat probele administrate întrucât tot ceea ce se reţine în raportul de evaluare ca fiind aspecte negative ale activităţii sale manageriale, este contrazis de actele depuse la dosarul instanţei de fond, privitor la fiecare indice de performanţă, acordarea calificativului putând fi cenzurată de instanţă, cum expres se prevede în chiar Ordinul nr. 1223/2007.
Recursul este fondat.
Înalta Curte examinând actele şi lucrările dosarului şi hotărârea atacată în raport de prevederile legale aplicabile, incluzând art. 3041 C. proc. civ., faţă de criticile recurentului dar şi de apărările intimatului - reclamant, reţine că este incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. astfel că se impune modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată, în considerarea celor în continuare arătate.
Prin Ordinul nr. 1223 din 31 mai 2007 emis de M.E.C.T., în conformitate cu prevederile art. 52 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, dar şi cu prevederile art. 5 alin. (4), art. 9 alin. (3) şi art. 12 alin. (3) din contractul cadru de management încheiat cu inspectorii şcolari generali, s-a dispus ca evaluarea inspectorilor şcolari generali, pentru activitatea managerială desfăşurată în anul şcolar 2006 - 2007, să se facă conform fişelor din anexele 1, 2, 3 părţi integrante ale ordinului, procedura urmând a se declanşa prin autoevaluare, pe baza fişelor din aceleaşi anexe.
În cuprinsul aceluiaşi ordin se indică modalitatea în care sunt formate comisiile de evaluare ca şi felul în care se concretizează rezultatul evaluării.
Înalta Curte apreciază în acord cu recurentul - pârât, că fără temei a reţinut instanţa de fond că Ordinul nr. 1223/2007 trebuia să indice şi să nominalizeze disfuncţionalităţile ce au generat procesul de evaluare, câtă vreme acest ordin nu a făcut decât să prevadă un minim de reguli pe baza cărora urma să se desfăşoare procedura de evaluare.
Înalta Curte reţine că acest ordin, emis exclusiv în vederea evaluării manageriale desfăşurate în anul şcolar 2006 - 2007, cum se şi indică în art. 1 al ordinului, a stabilit numai modalitatea în care se realizează evaluarea inspectorilor şcolari, o astfel de evaluare fiind pe deplin posibilă în raport de conţinutul contractului cadru de management educaţional, semnat şi de reclamantul - intimat. În art. 5 alin. (4) al acestui contract se prevede expres că ministrul educaţiei şi cercetării are dreptul să evalueze activitatea managerului educaţional anual sau ori de câte ori este sesizat de existenţa unor disfuncţii în activitatea inspectoratului şcolar.
O astfel de prevedere, în aprecierea Înaltei Curţi acordă autorităţii ce şi-a selectat managerii posibilitatea şi dreptul de a le controla periodic abilităţile şi calităţile specifice cerute pentru îndeplinirea funcţiei de manager educaţional, astfel că sub acest aspect, nu se poate reţine că declanşarea procedurii de evaluare este nelegală. În plus, în mod evident a fost avută în vedere activitatea de management şi nu activitatea didactică astfel, că, din această perspectivă nu prezintă relevanţă intervalul de timp sau durata efectivă a evaluării şi nici împrejurarea că disfuncţionalităţile despre care se menţionează generic în contractul cadrul de management nu au fost enumerate în concret, câtă vreme nu au fost reclamate încălcări ale prevederilor referitoare la constituirea comisiilor şi în general la desfăşurarea procedurii de evaluare, care s-a realizat conform fişelor anexa la Ordinul nr. 1223/2007, după cum a indicat şi instanţa de fond în considerentele sentinţei atacate.
Nu se poate aşadar reţine caracterul nelegal al controlului declanşat şi desfăşurat în temeiul Ordinului nr. 1223/2007.
Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate şi criticile recurentului - pârât vizând încălcarea atribuţiilor de evaluare managerială efectivă şi nelegala cenzurare de către instanţă a calificativului acordat de comisia de evaluare.
În adevăr, conform practicii sale unitare în această materie, Înalta Curte reţine că instanţa de judecată nu poate cenzura punctarea şi acordarea efectivă a calificativului, neputându-se substitui comisiei de specialitate constituită legal în acest scop.
Aprecierea în concret a activităţii de management a performanţelor, raportate la indicatorii specifici stabiliţi, este atributul autorităţii ce a încheiat cu reclamantul contractul de management şi care are şi dreptul, astfel cum s-a arătat deja, de a verifica şi de a evalua activitatea managerului, pe criterii obiective, cu consecinţa menţinerii sau încetării contractului, în funcţie de calificativul obţinut [art. 9 alin. (3) din contractul de management].
Câtă vreme nu s-a probat în cauză excesul de putere, respectiv acordarea calificativului contestat pe baza unei proceduri de evaluare ce nu a respectat regulile stabilite de desfăşurare sau care nu a fost legal declanşată, instanţa de fond nu putea să facă aprecieri asupra punctajului efectiv acordat, reţinând că au fost administrate dovezi contrare, cu atât mai mult cu cât nu a arătat şi nu a argumentat în concret care sunt aspectele negative, nelegal şi arbitrar reţinute de comisia de evaluare.
Faţă de toate cele arătate, reţinând temeinicia criticilor recurentului - pârât, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul de faţă şi cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. va modifica sentinţa atacată în sensul respingerii ca neîntemeiată a activităţii reclamantului, această soluţie fiind de altfel în acord cu jurisprudenţa instanţei pronunţată în cauze similare.
Cu referire la Decizia nr. 756 din 26 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, depusă la dosar cu titlu de jurisprudenţă de către intimat este reţinut că situaţia de fapt şi de drept examinată respectiva cauză este diferită şi prezintă particularităţi ce nu se regăsesc în speţă, mai cu seamă că evaluarea nu s-a realizat în temeiul Ordinului nr. 1223 din 31 mai 2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul M.E.C.T. împotriva sentinţei nr. 21 din 27 februarie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantului S.C.S., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3547/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3579/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|