ICCJ. Decizia nr. 3612/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3612/2008
Dosar nr. 1093/42/2007
Şedinţa publică din 21 octombrie 2008
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 septembrie 2005, aşa cum a fost precizată, reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.A.P.D.R., ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, G.F. şi R.N.P. - R. Bucureşti, anularea Ordinului nr. 123 din 18 februarie 2005, prin care au fost desemnaţi membrii consiliului de administraţie al R.N.P.- R., precum şi a Ordinului nr. 345 din 12 mai 2005.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că, prin Ordinul nr. 123/2005, au fost desemnaţi membrii consiliului de administraţie a R.N.P.- R., care contravine flagrant dispoziţiilor legale în vigoare.
Astfel, prin HG nr. 1105 din 25 septembrie 2003, privind organizarea R.N.P.- R., au fost statuate condiţiile reorganizării acestei regii şi s-a aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea sa.
S-a arătat că, în baza art. 11 din Regulament, organele de conducere ale R.N.P.- R. sunt: consiliul de administraţie şi managerul - directorul general.
Astfel, în reglementare se arată că acest consiliu de administraţie al regiei este compus din 15 persoane, dintre care una directorul general, în calitate de preşedinte, iar membrii vor fi numiţi dintre inginerii, economiştii şi juriştii, specializaţi în domeniul de activitate al R.N.P.- R. şi dintre specialiştii din cercetarea silvică şi din învăţământul superior de specialitate, cu experienţă profesională şi rezultate deosebite. Totodată, fac parte reprezentanţi ai autorităţii publice centrale, care răspund de silvicultură şi ai M.F.P., în condiţiile legii.
Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pentru o perioadă de 4 ani, iar până la jumătate din aceştia pot fi înlocuiţi la 2 ani.
Prin ordinul atacat, reclamantul subliniază faptul că a fost probată componenţa nominală a consiliului de administraţie, dar acesta este nelegal, întrucât a fost emis contrar prevederilor art. 12 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea R.N.P.- R., la numai 52 de zile de mandat al consiliului de administraţie anterior, iar unii membrii ai consiliului sunt incompatibili, se află în relaţii de afaceri sau au interese contrare R.N.P.- R., contrar dispoziţiilor din cap. I pct. 1 şi 3 şi Regulamentul menţionat.
Reclamantul a mai arătat că a procedat, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, la efectuarea plângerii prealabile, dar care a rămas fără răspuns.
Prin completarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a solicitat şi anularea Ordinului nr. 345/2005 privind completarea consiliului de administraţiei cu reprezentanţii M.F.P.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 22 din 26 ianuarie 2006, arespins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţia lipsei procedurii prealabile administrative, cât şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
Totodată, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul G.F. şi a respins acţiunea faţă de acesta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Prin aceeaşi sentinţă, s-a respins, ca nefondată, acţiunea în anularea Ordinelor nr. 123/2005 şi nr. 345/2005.
Recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost admis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1077 din 20 februarie 2007, hotărârea atacată fiind casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
În faza judecăţii în fond după casare, în cauză au formulat cerere de intervenţie în interes propriu P.C., I.G., R.E., P.G., solicitând anularea ordinelor contestate, ca nelegale.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 28 din 29 ianuarie 2008 a admis în parte acţiunea completată şi cererea de intervenţie, a anulat în parte Ordinul nr. 123/2005 cu privire la reclamant şi intervenienţi şi a respins în rest acţiunea şi a obligat pârâtul M.A.P.D.R. la plata cheltuielilor de judecată.
Instanţa a reţinut că, din probele administrate, rezultă că, prin Ordinul nr. 123/2005, reclamantul şi intervenienţii au fost schimbaţi în mod discreţionar din funcţiile de membri în Consiliul de Administraţie al R.N.P.- R. şi înlocuiţi cu alte persoane, cu încălcarea prevederilor art. 12 din Anexa 1 la HG nr. 1105/2003, fără să fi existat vreunul din motivele invocate de pârâtă şi că, după emiterea ordinului s-au dispus şi efectuat controale şi verificări ale activităţii desfăşurate, menite să justifice măsurile luate.
Cât priveşte cererea de anulare a Ordinului nr. 345 din 12 mai 2005, prin acest act au fost revocate din calitatea de membru în Consiliul de Administraţie alte două persoane, care nu au formulat cerere de intervenţie şi cu privire la care nu s-au administrat probatorii, astfel încât cererea este nefondată.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanţa a reţinut că soluţia se impune, în raport cu dezlegarea dată cauzei şi cu prevederile art. 274 C. proc. civ.
Împotriva sus menţionatei sentinţe au declarat recurs atât pârâta R.N.P.- R., cât şi pârâtul M.A.D.R.
Recursul declarat de pârâtul M.A.D.R. este tardiv.
Astfel, din analiza actelor dosarului se constată că deşi sentinţa i-a fost comunicată la data de 5 martie 2008, acesta a declarat recurs la data de 17 aprilie 2008 peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) C. proc. civ.
Având în vedere prevederile art. 103 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., potrivit cărora, neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, urmează a se respinge recursul pârâtului M.A.D.R. ca tardiv declarat.
În recursul său, pârâta R.N.P.- R. a criticat atât sentinţa instanţei de fond după casare, cât şi încheierea acesteia din 1 octombrie 2007.
S-a susţinut că, prin acea încheiere, au fost respinse în mod eronat excepţiile tardivităţii acţiunii, prescripţiei dreptului la acţiune, precum şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.
Recurenta a arătat că şi sentinţa recurată este netemeinică şi nelegală.
S-a menţionat că hotărârea cuprinde motive contradictorii, deoarece deşi instanţa a reţinut că membrii Consiliului de Administraţie au statutul juridic al unor mandatari cărora, potrivit Codului civil, li se poate revoca oricând mandatul, totuşi a anulat în parte Ordinul nr. 123/2005 referitor la reclamant şi intervenienţi.
Că, instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii, schimbându-i natura şi înţelesul lămurit al acestuia.
Aceasta deoarece reclamantului D.I. nu i s-a produs prin emiterea Ordinului nr. 123/2005 nicio vătămare a vreunui drept sau interes legitim, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004, deoarece la data emiterii ordinului acesta nu mai ocupa funcţia de manager - director general al R.N.P.- R..
Recurenta a criticat sentinţa şi pe motiv că aceasta ar fi lipsită de temei legal, având în vedere că ambele ordine contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv ale art. 12 – art. 14 din Legea nr. 15/1990 şi ale art. 12 – art. 14 Anexa 1 din HG nr. 1105/2003.
A arătat că s-a reţinut eronat de către prima instanţă că, după emiterea ordinului, s-ar fi dispus controale şi verificări, devreme ce, la data aceea, se efectuau cercetări penale la D.N.A., pentru fapte de corupţie, că măsura schimbării din funcţie ar fi fost discreţionară şi că reclamantul şi intervenientul puteau fi menţinuţi în funcţie fără ca aceştia să ocupe o funcţie executivă în sistemul regiei, în minister sau în învăţământ.
Criticile formulate sunt neîntemeiate.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a R.N.P.- R., în mod corect prima instanţă a respins-o având în vedere că, deşi ordinele contestate nu sunt emise de această autoritate, calitatea sa procesuală ţine de justificarea îndreptăţirii de a figura în proces, ţinând cont de faptul că ordinul nr. 123/2005 stabileşte competenţa consiliului său de administraţie şi produce efecte juridice în persoana sa şi pentru ca hotărârea pronunţată să-i fie opozabilă.
Cât priveşte excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile de către intervenienţi, e de precizat că, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile acestei legi se completează cu cele ale Codului de procedură civilă. Or, potrivit art. 49 alin. (1) şi art. 53 C. proc. civ., „oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane" şi „cel care intervine va lua procedura în starea în care se află în momentul admiterii intervenţiei (…)".
De asemenea, trebuie menţionat că, potrivit dispoziţiilor obligatorii ale deciziei de casare, instanţa de fond era ţinută să verifice situaţia fiecărui membru al Consiliului de Administraţie.
Pentru aceleaşi considerente, vor fi înlăturate şi susţinerile recurentei privind tardivitatea şi prescrierea dreptului la acţiune în ceea ce îi priveşte pe recurenţi.
Nu sunt fondate nici motivele de recurs invocate de recurentă pe fond şi întemeiate pe dispoziţiile art. 30 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Faptul că instanţa de fond nu a aderat la opinia recurentei potrivit căreia mandatul membrilor Consiliului de Administraţie ar fi reglementat de dispoziţiile mandatului C. civ. şi, deci, că ei pot fi revocaţi oricând nu reprezintă o contradictorialitate de motive şi nu este nicio greşeală.
În cauză se aplică prevederile speciale, derogatorii ale HG nr. 1105/2003, care în art. 12 alin. (3) din Regulament prevede că „membrii Consiliului de Administraţie sunt numiţi pentru o perioadă de 4 ani, iar până la jumătate dintre aceştia pot fi înlocuiţi la 2 ani".
Invocând art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut că instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii şi că i-a schimbat natura şi înţelesul său lămurit, pe motiv că reclamantului nu i s-ar fi produs vreo vătămare însă şi această susţinere este greşită, deoarece acţiunea se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind promovată în scopul reparării dreptului încălcat dar şi pentru protejarea unui interes legitim, încălcat prin emiterea Ordinului nr. 123/2005.
Referitor la nelegalitatea soluţiei privind anularea parţială a Ordinului nr. 123/2005, recurenta nu a invocat practic niciun text care să fi fost încălcat de către prima instanţă prin hotărârea pronunţată; aceasta criticând, practic, modul de apreciere a probatoriilor administrate.
Dar şi sub acest aspect considerentele reţinute şi soluţia instanţei de fond după casare sunt corecte şi în concordanţă cu probele administrare, Curtea de Apel indicând în mod concret înscrisurile care au determinat-o, pe bună dreptate, să concluzioneze că, verificările şi cercetările cu privire la activitatea reclamantului şi a intervenţilor s-au desfăşurat după emiterea Ordinului nr. 123/2005, ceea ce reprezintă din partea autorităţilor pârâte justificarea unei măsuri abuzive.
Având în vedere că, în raport cu cele expuse, sentinţa instanţei de fond după casare este legală şi temeinică, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul pârâtei R.N.P.- R. şi va respinge, ca tardiv formulat, recursul pârâtului M.A.D.R.
Ţinând cont de cererea formulată de D.I., P.G., P.C. şi R.E. privind acordarea cheltuielilor de judecată, în raport cu soluţia pronunţată, cu dovezile depuse la dosar şi cu prevederile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va obliga recurenţii la plata cheltuielilor de judecată în sumă de câte 500 lei pentru fiecare dintre intervenienţii menţionaţi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta R.N.P.- R., Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 28 din 29 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat de pârâtul M.A.D.R. împotriva aceleiaşi sentinţe, ca tardiv formulat.
Obligă recurenţii pârâţi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de câte 500 lei pentru fiecare dintre intimaţii D.I., P.G., P.C. şi R.E.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3592/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3614/2008. Contencios → |
|---|
