ICCJ. Decizia nr. 3726/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3726/2008
Dosar nr. 613/1/2008
Şedinţa publică din 28 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
La data de 21 iulie 2008, T.D. judecător în cadrul Tribunalului Cluj a declarat recurs împotriva hotărârii nr. 703 din 10 iulie 2008, adoptată de Plenul C.S.M., solicitând anularea ei ca nelegală şi obligarea intimatului să-i recunoască gradul profesional de judecător de curte de apel.
Recurentul a susţinut că, întrucât sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, inclusiv cerinţa unei vechimi de 6 ani în funcţia de judecător, are vocaţia gradului profesional superior. De asemenea, a invocat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, referitoare la recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru procurorii D.N.A. şi cei ai D.I.I.C.O.T., prin care s-a statuat cu valoare de principiu că judecătorii şi procurorii au acelaşi statut constituţional de magistraţi.
În sfârşit, recurentul a subliniat situaţia discriminatorie în care s-ar afla judecătorii care îndeplinesc condiţia legală de vechime în funcţie şi celelalte criterii stabilite de lege, în raport de procurorii care, obţinând gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pot dobândi automat, gradul profesional de judecător de curte de apel fără a participa la concurs.
Prin întâmpinare, C.S.M. a cerut respingerea recursului ca nefondat, arătând că potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, promovarea judecătorilor se realizează numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
Au fost invocate şi dispoziţiile art. 44 alin. (1) ale aceleiaşi legi, privind condiţiile pentru participarea la concursul de promovare la instanţele imediat superioare, anume calificativul „foarte bine" la ultima evaluare, lipsa unor sancţiuni disciplinare în ultimii 3 ani şi cerinţa unei vechimi minime de 5 ani şi respectiv 6 ani pentru promovarea la tribunal, respectiv la curtea de apel.
S-a făcut totodată, precizarea că recurentul nu a participat la vreun concurs de promovare în funcţie şi nici nu se află în vreuna din situaţiile prevăzute de art. 65 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 - cazul judecătorului eliberat din funcţie din motive neimputabile, care îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor şi respectiv, art. 83 alin. (3) din lege, privind reîncadrarea fără concurs a judecătorilor eliberaţi din funcţie prin pensionare.
Referitor la pretinsa discriminare invocată de recurentul T.D., intimatul a susţinut că situaţiile care îi privesc pe procurorii din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. care au obţinut recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt identice sau similare celei în care se află recurentul, neavând aplicabilitate prevederile art. 2 alin. (1) din OG nr. 137/2000 care definesc noţiunea de discriminare.
Examinând cauza în raport de motivele invocate de recurent şi de normele legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că recursul este nefondat.
Prin Hotărârea nr. 703 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M. a respins cererile formulate de mai mulţi judecători de la diferite judecătorii şi tribunale, printre care şi T.D., pentru recunoaşterea gradelor profesionale de judecător de tribunal şi respectiv, de judecător de curte de apel.
S-a considerat, în mod justificat, că solicitarea judecătorului echivalează cu o cerere de promovare în funcţie la instanţa superioară, care nu poate fi soluţionată favorabil deoarece acesta nu a susţinut examenul de promovare în condiţiile art. 43 – art. 47 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit acestor dispoziţii, legale, promovarea la tribunale şi curţi de apel se face numai pentru concurs, dacă sunt îndeplinite condiţia de vechime în funcţie, cea de evaluare a activităţii profesionale cu calificativul „foarte bine" şi respectiv, cerinţa ca judecătorul să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani.
Or, recurentul T.D., judecător la Tribunalul Cluj, nu a participat la un concurs de promovare în funcţia de judecător de curte de apel pentru a i se putea recunoaşte gradul profesional corespunzător.
De asemenea, el nu poate invoca existenţa unei discriminări faţă de procurorii dincadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., cărora li s-a recunoscut gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât nu se află într-o situaţie identică sau similară pentru a avea aplicabilitate conceptul definit de OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
În cazul procurorilor mai sus menţionaţi, normele legale speciale care reglementează organizarea şi funcţionarea D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. nu condiţionează numirea în cadrul acestor structuri specializate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de promovarea unui concurs sau de necesitatea unei vechimi minime în funcţiile de judecător sau procuror, iar normele cu caracter general ale Legii nr. 303/2004 referitoare lapromovarea judecătorilor şi procurorilor nu sunt incidente.
În calitatea sa de judecător la Tribunalul Cluj, recurentul T.D. nu se poate prevala de dispoziţiile Legii nr. 508//2004 privind înfiinţarea D.I.I.C.O.T. în cadrul Ministerului Public, respectiv cele cuprinse în OUG nr. 43/2002, privind D.N.A., cu modificările şi completările ulterioare.
Aşa cum s-a reţinut şi în hotărârea recurată, gradul profesional corespunzător instanţei de judecată superioară îi poate fi recunoscut recurentului numai ca efect al promovării unui concurs în condiţiile stabilite de Legea nr. 303/2004, concurs pe care însă, acesta nu l-a susţinut până în prezent.
Având în vedere considerentele expuse în cele ce preced, urmează a se dispune respingerea recursului declarat de T.D., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.D., împotriva Hotărârii nr. 703 din 10 iulie 2008 a Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi28 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3723/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 3730/2008. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
