ICCJ. Decizia nr. 3944/2008. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3944/2008
Dosar nr. 8289/2/200.
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta V.V. a solicitat anularea hotărârii nr.4823 din 29 octombrie 2007 a pârâtei „Casa Judeţenă de Pensii Călăraşi şi obligarea acesteia să recunoască faptul că reclamanta are calitatea de persoană stămutată din motive etnice, de la momentul naşterii sale, cu acordarea drepturilor conferite de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a născut în perioada în care părinţii săi sunt consideraţi că se aflau în situaţia de strămutaţi, potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii-reclamantei ca nefondată, motivând că potrivit legii numai copii concepuţi la data strămutării beneficiază de prevederile legale, iar reclamanta nu se încadrează în această ipoteză, fiind concepută şi născută după acest moment.
Prin sentinţa civilă nr. 467 din 13 februarie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 4823 din 29 octombrie 2007 emisă de pârâtă, pe care a obligat-o să recunoască reclamantei calitatea de persoană persecutată din motive etnice în perioada 6 august 1944-6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile conferite de Legea nr. 189/2000, începând cu data de 1 noiembrie 2007.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, a reţinut că prin hotărârea nr. 4823 din 29 octombrie 2007, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi a respins cererea reclamantei, cu motivarea că aceasta nu era născută la data strămutării părinţilor neîncadrându-se în perioada de strămutare a părinţilor săi şi nefăcând dovada persecuţiei etnice.
A apreciat că potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de drepturile compensatorii, persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
A constatat că reclamanta a făcut dovada că s-a născut în timpul refugiului părinţilor săi, în perioada prevăzută de lege, că a avut domiciliul la părinţi şi că prin naştere a dobândit statutul de strămutat al părinţilor, suportând alături de aceştia greutăţile şi privaţiunile refugiului.
A apreciat, în concluzie, că prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000 se aplică şi copiilor născuţi în perioada de strămutare a părinţilor săi.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta, Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că soluţia primei instanţe este nelegală şi netemeinică deoarece se bazează pe interpretarea greşită a dispoziţiilor legale în materie.
A menţionat că de prevederile legii beneficiază numai persoanele concepute şi născute la data strămutării, nu şi copii concepuţi după strămutare, situaţie în care se află reclamanta.
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, menţionând că dispoziţiile legale nu exceptează în mod expres de la beneficiul drepturilor conferite persoanelor născute în perioada de strămutare.
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentă, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., ale OG nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare Înalta Curte constată că recursul este nefondat, din considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Interpretând astfel dispoziţiile legale în materie, instanţa de fond a reţinut în mod corect şi în acord cu practica unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că reclamanta a suportat greutăţile şi privaţiunile strămutării alături de părinţii săi, ceea ce justifică similititudinea de regim aplicabil.
A admite teza recurentei-pârâte potrivit căreia de prevederile legii nu pot beneficia copii concepuţi şi născuţi după strămutare, ar însemna aplicarea unui tratament discriminatoriu între intimata-reclamantă pe de o parte şi, părinţii săi, pe de altă parte, în condiţiile în care toţi s-au aflat în această situaţie, suportând consecinţele datorate persecuţiilor etnice.
De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, care a statuat că persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de aceleaşi drepturi.
În consecinţă, prima instanţă, pe baza probatoriului administrat, a reţinut că familia reclamantei a fost strămutată din localitatea Cadrilater, în baza tratatului de la Craiova din 7 septembrie 1940 în comuna Ostrov, sat Gîrliţa, judeţul Constanţa, că reclamanta s-a născut în această localitate la data de 6 august 1944, astfel că beneficiază de prevederile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999.
Faţă de cele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a 2-a C. proc. civ., va respinge, ca nefondat recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Călăraşi împotriva sentinţei civile nr. 467 din 13 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3943/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 3946/2008. Contencios → |
---|