ICCJ. Decizia nr. 618/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 618/2008
Dosar nr. 112/3/2007
Şedinţa publică de la 19 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Dosarul nr. 112/3/2007 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, are ca obiect soluţionarea recursului declarat de I.G.V.C. împotriva sentinţei civile nr. 852 din 02 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 6 Bucureşti.
Prin încheierea din 14 septembrie 2007, instanţa a înaintat cauza completului de judecată numărul 1 recurs, în vederea soluţionării cererii de recuzare formulată de I.G.V.C.
Împotriva încheierii sus-menţionate a declarat recurs I.G.V.C., la data de 14 septembrie 2007, arătând că instanţa a interpretat greşit o cerere a sa de schimbare a completului de judecată –motivată de faptul că este în duşmănie cu unul dintre membrii acestuia – ca pe o cerere de recuzare, în pofida faptului că reclamantul, ca justiţiabil, are dreptul de a solicita schimbarea completului.
I. Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel şi cele date în apel, dispoziţiile art. 282 alin. (2) fiind aplicabile în mod corespunzător.
Potrivit acestor din urmă dispoziţii, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel, deci nici recurs, decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii.
În speţă, a fost atacată cu recurs o încheiere premergătoare prin care s-a amânat cursul judecăţii până la soluţionarea cererii de recuzare formulată de recurentul din dosarul Curţii de Apel Bucureşti.
Aşadar, împotriva încheierii premergătoare din 14 septembrie 2007 nu se putea formula recurs separat, cererea fiind inadmisibilă sub incidenţa textelor mai sus-menţionate.
II. În cadrul soluţionării cererii de recurs de faţă, recurentul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 154/2007, prin care a fost prorogat termenul de aplicare a procedurii înregistrării şedinţelor de judecată.
Această cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, cu excepţia arătată, nu poate fi luată în dezbatere de către Înalta Curte, întrucât recursul însuşi este inadmisibil.
Or, câtă vreme instanţa nu poate primi recursul, pentru un fine de neprimire legal prevăzut ca imperativ, nu va putea primi nici un incident procedural ori excepţie care vizează recursul însuşi, soluţionarea lui.
Aşadar, consecinţa inadmisibilităţii recursului este inadmisibilitatea discutării cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.G.V.C. împotriva încheierii din 14 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 112/3/2007, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 610/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 619/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
