ICCJ. Decizia nr. 648/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 648/2008
Dosar nr. 9209/1/2007
Şedinţa publică din 20 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A.J.V.P.S.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii M.A.D.R. şi I.T.R.S.V.S. să se constate nulitatea absolută a raportului din 9 martie 2007 emis de M.A.D.R. – D.G.C.S.C., anularea actelor subsecvente, precum şi suspendarea executării măsurilor dispuse în raport până la soluţionarea în fond a acţiunii în contencios administrativ.
În motivarea cererii de suspendare a executării actului, reclamanta a arătat, în esenţă, că prin actul atacat s-a propus rezilierea de către I.T.R.S.V.S. a contractelor de gestionare pentru 5 fonduri de vânătoare, măsură pe care o consideră nelegală şi a cărei executare îi aduce grave prejudicii.
Prin încheierea de la 1 octombrie 2007, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea de suspendare a executării actului administrativ, raport din 9 martie 2007 emis de M.A.D.R. – D.G.C.S.C.
Pentru a hotărî astfel, prima Instanţă a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor cumulative prevăzute de art. 14 şi art. 15 din Legea 554/2004 modificată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamanta, arătând că este nelegală şi netemeinică, fără a indica vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs, recurenta - reclamantă critică, în esenţă, încheierea atacată, pe următoarele aspecte:
- actul juridic atacat este lovit de nulitate absolută, întrucât a fost emis de o autoritate inexistentă la data respectivă şi semnat de o persoană fără calitate oficială;
- în cazul în care rezilierea contractelor devine efectivă şi vânătorii nu mai pot exercita vânătoarea, fie nu vor mai plăti cotizaţiile, fie vor cere returnarea celor achitate, creându-se astfel o pagubă în patrimoniul reclamantei.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi ale art. 15 alin. (1) din Legea 554/2004, în soluţionarea unei cereri de suspendare a executării actului administrativ, Instanţa trebuie să verifice îndeplinirea a trei condiţii cumulative şi anume: existenţa unei reclamaţii administrative împotriva actului administrativ sau a unei acţiuni judecătoreşti privind anularea acestuia, existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube în patrimoniul părţii pretins vătămate prin respectivul act administrativ a cărui suspendare se solicită.
Prima condiţie este îndeplinită prin aceea că reclamanta a solicitat prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Suceava, sub nr. 9209/1/2007 şi anularea actului a cărui suspendare s-a solicitat prin capăt separat de cerere formulat în cadrul aceleiaşi acţiuni.
În ceea ce priveşte condiţia existenţei unui „caz bine justificat", din textul legal rezultă că legiuitorul nu a indicat în mod expres şi, nici măcar cu titlu exemplificativ situaţiile care se pot încadra în această sintagmă, lăsând acest aspect la aprecierea şi interpretarea judecătorului, în funcţie de datele concrete ale fiecărei speţe deduse judecăţii.
Din regimul juridic aplicabil actului administrativ se deprinde ca trăsături principale legalitatea acestuia şi emiterea în regim de putere publică, aspecte care determină şi forţa juridică specială acestuia şi anume executarea lui „ex oficio", fiind titlu executoriu prin el însuşi, adică de imediată aplicare.
Instanţa învestită cu soluţionarea unei cereri de suspendare a executării unui astfel de act administrativ, trebuie să verifice, dacă la emiterea actului s-a creat în realitatea juridică o aparenţă de legalitate, care să dea şi forţa juridică a executării imediate şi din oficiu, iar pentru aceasta trebuie să se raporteze şi la aspecte de fond ale cauzei, fără însă a-l antama în totalitate.
Or, din susţinerile recurentei - reclamante, formulate în motivarea cererii de suspendare rezultă că aceasta se plânge de fapt de eventualitatea rezilierii unor contracte de gestionare a fondurilor de vânătoare, care a fost propusă prin raportul din 9 martie 2007, măsură pe care poate să o dispună doar I.T.R.S.V.S., cum din actele dosarului nu rezultă că până la data soluţionării cererii de suspendare în primă Instanţa s-ar fi dispus de autoritatea competentă, printr-un act administrativ executoriu măsura rezilierii contractelor menţionate, nu se poate vorbi de existenţa unui caz bine justificat, nefiind posibilă suspendarea executării unei propuneri de reziliere.
În ceea ce priveşte existenţa unei pagube iminente, nici această condiţie nu este îndeplinită, având în vedere că, însăşi instituţia recurentă afirmă în motivele de recurs că există eventualitatea creării unei pagube, în situaţia în care ar deveni efectivă rezilierea, recunoscând astfel că, de fapt, nici măcar măsura rezilierii nu este executorie, fiind deci exclusă iminenţa apariţiei vreunui prejudiciu.
Prin urmare, constatându-se că încheierea atacată este legală şi temeinică, se va respinge recursul declarat în cauză, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.J.V.P.S.S., împotriva încheierii din 1 octombrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2008
Irevocabilă.
| ← ICCJ. Decizia nr. 646/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 668/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
