ICCJ. Decizia nr. 631/2008. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.631/2008
Dosar nr.382/62/2007
Şedinţa publică din 19 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Braşov, după declinare de la Tribunalul Braşov, secţia civilă, litigii de muncă şi asigurări sociale, reclamantul N.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.A.I. – I.G.S.U., obligarea pârâtului să-i elibereze o adeverinţă din care să rezulte că în perioada anilor 1963 - 1980 a îndeplinit funcţii corespunzătoare grupei I de muncă.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost încadrat la M.A.I., compartimentul pompierilor, ca subofiţer, începând cu data de 5 noiembrie 1949 şi ca ofiţer, în perioada 1 mai 1950 - 1 iunie 1980, şi că, deşi în perioada 1 august 1963 - 1 mai 1980 a îndeplinit funcţii de inspector şef, inspector principal, inspector şef secţie auto, pe 5 judeţe, inspector principal la C.C.F., toate acestea nu au fost luate în considerare la încadrarea în grupa I de muncă şi implicit la calcularea pensiei.
Prin răspunsurile emise de pârât i s-a comunicat faptul că funcţiile pe care le-a îndeplinit nu sunt menţionate pentru a fi încadrate în grupa I sau II de muncă.
Reclamantul a apreciat că aceste răspunsuri sunt în contradicţie cu Ordinul nr. 50/1965, care prevede dreptul de încadrare în grupa I de muncă a celor care au desfăşurat „permanent activitate de inspecţie, controale, sprijin şi îndrumare", situaţie în care se încadrează.
Ca urmare, a solicitat obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte încadrarea în grupa superioară de muncă, pe perioada 1963 - 1980 şi, totodată, calcularea, pe baza adeverinţei sus-menţionate şi plata retroactivă a drepturilor de pensie.
Prin sentinţa civilă nr. 122/ F din 17 septembrie 2007, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul N.D. în contradictoriu cu pârâtul M.I.R.A. - I.G.S.U.
Pentru a pronunţa această soluţie, Instanţa de Fond a reţinut că pentru obţinerea grupei I de muncă se impune a fi întrunite cumulativ mai multe condiţii: persoana solicitantă să fie (sau să fi fost) personal militar; să fi funcţionat în compartimente anume indicate sau să fi desfăşurat permanent activităţi de inspecţii, controale, sprijin, conform prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare; iar aceste activităţi să se fi desfăşurat în unităţile centrale şi teritoriale ale M.I.
Reclamantul a făcut parte din personalul militar în perioada 1963 - 1980 şi a desfăşurat activităţi permanente de inspecţii, controale, sprijin, dar aceste activităţi nu s-au desfăşurat în unităţile centrale sau teritoriale ale M.I., după cum rezultă şi din adeverinţa eliberată de I.S.U.Ţ.B. Braşov.
Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat recurs N.D., cererea fiind legal timbrată.
În motivarea cererii, recurenta invocă dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., arătând că:
- a fost încadrat la comandamentul pompierilor, ca subofiţer de la 5 februarie 1949, iar ca ofiţer în perioada 1 mai 1950 - 1 mai 1980, situaţii de fapt dovedite cu adeverinţa emisă de M.A.I. – I.G.S.U.;
- la calcularea pensiei sale nu s-a luat în considerare perioada 1 august 1963 - 1 mai 1980 în care a fost încadrat în grupa I de muncă, deşi conform Deciziei nr. 877/1999 a Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 1 pct. c din Ordinul M.A.I. nr. 504 din 10 octombrie 1995 se aplică retroactiv şi persoanelor care, la data de 16 ianuarie 1995, se aflau la pensie;
- I.G.S.U. i-a comunicat reclamantului că funcţiile pe cale le-a îndeplinit în cadrul trupelor de pompieri în perioada 1963 - 1980 nu sunt trecute printre cele cu drept de spor la vechime pentru grupa I sau II de muncă;
- răspunsurile comunicate de I.G.S.U. sunt contrare dispoziţiilor art. 1 alin. 4, 5 şi 6 din Ordinul M.A.I. nr. 504/1995, potrivit cărora au dreptul la încadrarea în grupa I de muncă persoanele care au desfăşurat „permanent activităţi de inspecţii, controale, sprijin şi îndrumare", situaţie întrutotul aplicabilă reclamantului, care a fost: inspector şef, inspector principal; inspector principal cu F.P.C.L; inspector 1 şef secţie tehnică; inspector principal I la C.C.F., desfăşurând activităţi în unităţi centrale şi teritoriale ale M.I.
- Instanţa de Fond a apreciat în mod netemeinic, pe baza atribuţiilor de serviciu ale reclamantului, comunicate de I.G.S.U., că activităţile desfăşurate de el nu au fost efectuate în unităţi centrale sau teritoriale ale M.I., dar în contradicţie cu probele existente în dosar, care dovedesc că funcţiile lui sunt corespunzătoare grupei I de muncă.
Recursul nu se fondează.
Prin acţiunea sa, reclamantul a invocat vătămarea unui drept al său, de încadrare în grupa I de muncă pentru perioada 1963 – 1980, prin refuzul pârâtului I.G.S.U. de a recunoaşte acest drept, exprimat prin trei adrese. Ca urmare, reclamantul a cerut obligarea autorităţii să-i recunoască acest drept al său.
Instanţa de Fond a constatat în mod corect că autoritate pârâtă a oferit reclamantului răspunsuri conforme cu dispoziţiile legale speciale aplicabile în materia încadrării persoanelor în grupe de muncă.
Instanţa însăşi a procedat la analiza logică a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Ordinul M.A.I. nr. 504 din 16 octombrie 2005, ajungând la concluzia corectă că reclamantul nu îndeplineşte una dintre cele trei condiţii prevăzute cumulativ de text: nu şi-a desfăşurat activitatea într-o unitate centrală sau teritorială a M.I.
Aşa fiind, este irelevantă în speţă invocarea Deciziei nr. 87/1999 a Curţii Constituţionale care se referă la înlăturarea unor inechităţi în salarizarea persoanelor sub aspectul aplicării legii în timp, iar nu în ceea ce priveşte condiţiile de activitate (muncă) ce permit încadrarea în grupa I de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.D. împotriva sentinţei civile nr. 122/ F din 17 septembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 627/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 646/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
---|