ICCJ. Decizia nr. 772/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 772/2008
Dosar nr. 1297/33/2007
Şedinţa publică din 27 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 454 din 27 septembrie 2007 Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia formulată de reclamantul O.I., a anulat Hotărârea nr. 21430 din 27 iunie 2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 189/2000 şi a recunoscut reclamantului calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, în perioada 15 martie 1941 - 6 martie 1945 începând cu data de 1 noiembrie 2006.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamantul a făcut dovada refugiului din localitatea de domiciliu, într-o altă localitate din motive de persecuţie etnică.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.J.P.C. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că intimatul - reclamant nu poate beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000 întrucât declaraţiile martorilor nu specifică în concret refugiul reclamantului.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din declaraţiile martorilor B.I. şi P.V., date în faţa Instanţei, rezultă că aceştia cunosc împrejurarea că reclamantul, împreună cu mama sa au fost nevoiţi să se refugieze din motive de persecuţie etnică din localitatea de domiciliu Palatca, în luna martie 1941 în localitatea Chesău unde au locuit până în martie 1945, când au revenit în localitatea de domiciliu.
Potrivit art. (1) lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, tară a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu.
Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P.C. împotriva sentinţei nr. 454 din 27 septembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 771/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 773/2008. Contencios → |
|---|
