ICCJ. Decizia nr. 1168/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1168/2009
Dosar nr. 1130/36/200.
Şedinţa publică din 3 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Constanţa reclamantul N.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de pensii Tulcea, anularea hotărârii nr. 5562 din 31 ianuarie 2006, obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de persoană refugiată şi, totodată, să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că s-a născut la data de 10 aprilie 1943 în localitatea Mihai Bravu, judeţul Tulcea, în perioada refugiului părinţilor săi, strămutaţi din Bulgaria în baza Tratatului de la Craiova.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: hotărârea contestată, acte de stare civilă, înscris eliberat de Arhivele Naţionale ale Statului, respectiv Declaraţia colonistului N.M., tatăl reclamantului.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 811/CF din 8 octombrie 2008 Curtea de Apel Constanţa a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 5562 din 31 ianuarie 2006 emisă de pârâtă, a obligat-o să-i recunoască reclamantului calitatea de persoană refugiată şi, totodată, să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul a făcut dovada prin probele administrate, că se încadrează în dispoziţiile prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, fiind născută în perioada de refugiu a părinţilor săi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Rezultă că intimatul fiind născut în anul 1943, nu a fost strămutat din Bulgaria, deoarece în anul 1940 a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România, astfel că nu se poate susţine că a avut alt domiciliu şi a fost obligat să-l schimbe în altă localitate. Între România şi Bulgaria nu a avut loc nici un schimb de populaţii în anul 1943, pentru ca intimatul să susţină că a fost strămutat şi că s-a născut în perioada de strămutare a părinţilor.
Faţă de cele prezentate solicită să se constate că intimatul nu a fost strămutat din Bulgaria, fiind născut după strămutarea părinţilor care este în luna aprilie 1940.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză precum şi cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile expres prevăzute de lege.
Prin persoana care a fost strămutată, expulzată sau refugiată în altă localitate se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice.
Legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor persoanelor care au fost victimele şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor etnice.
Totodată, potrivit art. 6 din OG nr. 105/1999 şi art. 4 din Normele pentru aplicarea prevederilor acestui act normativ, aprobate prin HG nr. 127/2002, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 din ordonanţă se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Intimatul-reclamant şi-a dovedit calitatea de persoană refugiată prin intermediul probei cu înscrisuri.
Aşadar, înscrisurile pe care instanţa de fond le invocă în motivarea hotărârii, respectă cerinţele prevăzute de lege.
Situaţia creată pentru reclamant şi familie, s-a datorat persecuţiilor etnice, exercitate ca urmare a încheierii Tratatului Româno-Bulgar.
Cum în cauză s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamanta s-a născut în perioada de refugiu a părinţilor săi, în mod corect instanţa de fond a reţinut că acesta, a suportat consecinţele morale şi materiale ale refugiului şi este îndreptăţită să se bucure de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pronunţând o hotărâre temeinică şi legală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, împotriva sentinţei civile nr. 811/CA din 8 octombrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009
| ← ICCJ. Decizia nr. 1162/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1169/2009. Contencios → |
|---|
