ICCJ. Decizia nr. 2367/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2367/2009
Dosar nr. 1250/54/2008
Şedinţa publică din 6 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamantul primarul municipiului Slatina a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Comisariatul Judeţean Olt al G.N.M.,, ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se încuviinţeze depozitarea în continuare a deşeurilor menajere în depozitul de deşeuri menajere al municipiului Slatina, arătând că prin Dispoziţia nr. 96 din 15 ianuarie 2008 emisă de autoritatea pârâtă s-a dispus sistarea activităţii de depozitare.
Prin sentinţa civilă nr. 2369 din 4 aprilie 2008 a Judecătoriei Slatina a fost admisă cererea reclamantului şi s-a încuviinţat depozitarea deşeurilor menajere în depozitul mun. Slatina, până la soluţionarea pe fond a litigiului ce formează obiectul dosarului nr. 2853/311/2008, având ca obiect „obligaţia de a face".
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta G.N.M. - Comisariatul Judeţean Olt, recursul fiind înregistrat iniţial la secţia civilă a Tribunalului Olt, care prin încheierea din 12 mai 2008 l-a scos de pe rol şi l-a înaintat secţiei comerciale şi de contencios administrativ a Tribunalului Olt, spre competentă soluţionare. La termenul din 12 iunie 2008 intimatul-reclamant primarul municipiului Slatina a invocat excepţia de nelegalitate a anexei 5 -„Calendarul de sistare/încetare a activităţii sau conformare pentru depozitele de deşeuri existente tabelul 5.1., rândul 4" din HG nr. 349/2005 solicitând admiterea excepţiei de nelegalitate, iar pe cale de consecinţă să se constate nelegalitatea acestor prevederi în ceea ce priveşte anul de depozitare, respectiv 2007 pentru depozitul de deşeuri menajere al Mun. Slatina, jud. Olt.
Prin încheierea din 19 iunie 2008 Tribunalul Olt a dispus înaintarea cererii privind soluţionarea excepţiei de nelegalitate spre competentă soluţionare Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, unde a fost înregistrată sub nr. 1250/54/2008.
La termenul din 9 septembrie 2008 instanţa din oficiu a dispus introducerea în cauză a Guvernului României în calitate de emitent al actului a cărui nelegalitate se invocă.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul Guvernul României a invocat excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate, arătând că această excepţie nu poate fi ridicată decât în ceea ce priveşte actele administrative unilaterale cu caracter individual.
Prin sentinţa nr. 303 din 11 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate ca neîntemeiată şi a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul Primarul Municipiului Slatina.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a constatat că excepţia inadmisibilităţii nu este întemeiată în raport de dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, care nu face nici o distincţie între actele administrative unilaterale cu caracter individual şi cele cu caracter normativ, astfel cum este şi hotărârea de guvern atacată. A reţinut prima instanţă că, în acelaşi sens s-a pronunţat şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia contencios administrativ şi fiscal prin mai multe decizii succesive.
Pe fondul excepţiei de nelegalitate, Curtea de Apel Craiova a reţinut că reclamantul a motivat cererea sa pe aspectul că sunt nelegale data şi anul de sistare a activităţii de depozitare a deşeurilor prevăzute pentru municipiului Slatina, fără a indica vreun text de lege care să fi fost încălcat prin emiterea hotărârii de guvern menţionate
În acest context, prima instanţă a constatat că, deşi reclamantului i s-a pus în vedere să precizeze textele de lege în raport de care este invocată nelegalitatea actului administrativ normativ, acesta nu s-a conformat, astfel încât, instanţa nu a putut proceda la analizarea şi cenzurarea legalităţii HG nr. 349/2005, nefiind respectate dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004, de către reclamant.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul primarul municipiului Slatina, reprezentant legal al municipiului Slatina, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a indica vreunul din motivele de casare sau modificare a sentinţei prevăzute de art. 304 C. proc. civ., susţinând în esenţă prin motivele de recurs formulate ca dispozitivul sentinţei recurate este incomplet deoarece nu este precizat modul de soluţionare, fie prin admiterea excepţiei de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate, fie prin respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte motivarea instanţei sub aspectele de netemeinicie şi nelegalitate, recurentul-reclamant susţine că aceasta este eronată, excepţia de nelegalitate vizând de fapt anul de sistare depozitare pentru depozitul de deşeuri menajere al municipiului Slatina, judeţul Olt, anul 2007, motivat de faptul că prin calendarul stabilit de HG nr. 349/2005 nu se putea prevede exact data la care depozitul trebuia să fie închis, având în vedere faptul că data închiderii a fost stabilită cu mai mult de doi ani înainte, iar depozitul actual, cel menţionat în Tabelul 5.1 din Anexa 5 din HG nr. 349/2005 şi în prezent mai permite depozitarea de deşeuri menajere.
Referitor la aspectul că nu a precizat actul administrativ care a fost încălcat prin această hotărâre de guvern, recurentul – reclamant precizează că prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 nu îi impune această obligaţie, în continuare precizând şi efectele generate de aplicarea dispoziţiilor a căror nelegalitate a solicitat a se constata.
Intimatul - pârât Guvernul României a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
G.N.M. – Comisariatul General a depus concluzii scrise la dosar, solicitând deasemeni respingerea recursului formulat de primarul municipiului Slatina, ca nefondat.
Recursul este nefondat şi urmează a fi astfel respins potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.
Într-adevăr potrivit art. 4 alin. 1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 „Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate".
Textul de lege, astfel cum corect a reţinut şi instanţa de fond, nu face nici o distincţie între actele administrative unilaterale cu caracter individual şi cele cu caracter normativ, aşa cum este şi hotărârea de guvern atacată, excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de intimatul-pârât Guvernul României fiind soluţionată corect prin respingerea acesteia de către instanţa de fond.
Deci primul motiv de recurs formulat este neîntemeiat pentru că instanţa de fond s-a pronunţat asupra excepţiei de inadmisibilitate a excepţiei de nelegalitate, examinând în conformitate cu dispoziţiile art. 137 Cod procedură civilă, cu prioritate această excepţie.
Potrivit aceloraşi prevederi legale, ce au fost citate mai sus, verificarea legalităţii unui act administrativ presupune cenzurarea actului respectiv prin raportare la dispoziţiile legii.
În cauză însă, în susţinerea excepţiei de nelegalitate invocată – „data şi anul de sistare a activităţii de depozitare a deşeurilor, prevăzute pentru municipiul Slatina, conform Tabelului 5.1. Anexa 5 la Hotărârea de Guvern nr. 349/2005", recurentul-reclamant nu invocă vreun act normativ în raport de care contravin dispoziţiile supuse controlului pe calea excepţiei de nelegalitate şi care să dea astfel şi posibilitatea instanţei de judecată să verifice legalitatea actului administrativ contestat.
Dimpotrivă recurentul - reclamant raportează nelegalitatea actului administrativ atacat la o situaţie de fapt, susţinând (chiar şi prin motivele de recurs formulate) că aplicarea dispoziţiilor a căror nelegalitate a solicitat-o ar avea ca efect blocarea activităţii de salubrizare la nivelul întregului municipiu, cu consecinţe negative asupra stării de sănătate a populaţiei, care în cele din urmă ar trebui să plătească şi un preţ mai ridicat pentru gunoi.
Prin urmare, constatând că nu au fost respectate prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond în mod corect a respins excepţia de nelegalitate ca neîntemeiată.
Cel de-al treilea aspect învederat de recurentul-pârât prin motivele de recurs, referitor la lipsa calităţii procesuale pasive a intimatului - pârât Comisariatul Judeţean Olt al Gărzii Naţionale de Mediu, acesta a fost soluţionat de Înalta Curte, anterior punerii concluziilor pe fond, în sensul că s-a stabilit că prin prezentarea apărătorului Gărzii Naţionale de Mediu, autoritate care poate reprezenta şi unităţile constituite la nivel local, s-a acoperit procedura de citare cu intimatul - pârât Comisariatul Regional Vâlcea care de fapt a preluat activitatea precum şi calitatea procesuală de la Comisariatul Judeţean Olt.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în baza art. 312 C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul Primarul municipiului Slatina menţinând astfel sentinţa instanţei de fond ca temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de primarul municipiului Slatina, împotriva sentinţei nr. 303 din 11 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2350/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 2380/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
