ICCJ. Decizia nr. 2392/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2392/200.
Dosar nr. 2445/36/200.
Şedinţa publică din 6 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată în data de 9 octombrie 2008, la Curtea de Apel Constanţa, reclamanta C.S. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, anularea Hotărârii nr. 31302 din 31 octombrie 2008 emisă de pârâtă şi stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, cu consecinţa acordării drepturilor cuvenite în calitate de soţie supravieţuitoare.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că soţul său C.D. a fost fiul lui C.C. şi A., care au fost strămutaţi, ca urmare a semnării Tratatului de la Craiova din anul 1940, încheiat între România şi Bulgaria, el născându-se la data de 06 martie 1944, în localitatea Sarighiol Deal, Istria, jud. Constanţa.
Prin sentinţa civilă nr. 954/CA din 8 decembrie 2008, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 31302 din 31 octombrie 2008 a Casei Judeţene de Pensii Constanţa şi a stabilit reclamantei calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, în calitate de soţie supravieţuitoare.
In motivarea sentinţei, instanţa de fond a reţinut că soţul reclamantei s-a născut la data de 6 martie 1944 în localitatea Sarighiol Deal, jud. Constanţa, în timpul strămutării părinţilor săi din localitatea de domiciliu aflată în judeţul Durostor - Bulgaria, ca urmare a încheierii Tratatului de la Craiova în 1940 între România şi Bulgaria.
A mai reţinut Curtea de Apel Constanţa că, prin dispoziţiile OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea 189/2000, legiuitorul a urmărit ca de drepturile compensatorii să beneficieze toate persoanele, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor etnice, atât în mod nemijlocit, cât şi indirect, cum este şi situaţia copiilor născuţi în perioada în care părinţii lor au fost refugiaţi sau strămutaţi din motive etnice.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, arătând că instanţa de fond a interpretat greşit legea, deoarece, dacă legiuitorul ar fi dorit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi copiii născuţi în perioada refugiului, ar fi stabilit în mod expres acest lucru. S-a mai arătat că potrivit Tratatului, s-a stabilit un termen de 3 luni pentru efectuarea schimbului de populaţie, din momentul semnării acestui act, iar soţul reclamantei nu s-a născut în acest interval de timp.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Din conţinutul şi interpretarea textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, fie în mod direct, fie în mod implicit, cum sunt şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Interpretarea corectă a textului de lege aplicabil în speţă nu poate să fie decât în sensul că un minor, mai ales la o vârstă fragedă, astfel cum se afla soţul reclamantei C.S. (fiind născut la data de 06 martie 1944), a împărtăşit condiţia grav restrictivă impusă părinţilor săi prin operaţiunea de strămutare din localitatea de domiciliu, suportând consecinţele materiale şi morale ale refugiului, care începând cu data naşterii s-au răsfrânt şi asupra sa.
Din înscrisurile oficiale depuse la dosar, eliberate de arhivele Naţionale ( filele 11-13 dosar) rezultă cu certitudine faptul strămurării părinţilor reclamantului din localitatea de domiciliu Pişchioi, jud. Durostor - Bulgaria, în localitatea Sarighiol Deal - jud. Constanţa, iar din actele de stare civilă reiese aspectul naşterii numitului C.D. în perioada avută în vedere de legiuitor.
Faţă de cele expuse mai sus, în mod corect instanţa de fond a constatat că reclamanta îndeplineşte şi condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru soţul supravieţuitor, în sensul că aceasta nu s-a recăsătorit ulterior decesului celui care are avea calitatea de strămutat şi ar fi putut beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte apreciază că soluţia şi motivarea primei instanţe sunt în afară de orice critică şi exprimă un mod corect de înţelegere a legii în resorturile şi finalitatea sa, astfel încât, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, împotriva sentinţei nr. 954/CA din 8 decembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 mai 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2391/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2401/2009. Contencios → |
---|