ICCJ. Decizia nr. 2453/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2453/2009
Dosar nr. 22782/3/200.
Şedinţa publică din 8 mai 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX- a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A.C., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi, anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 879 din 09 februarie 2007, emisă de pârâtă.
Prin sentinţa civilă nr. 398 din 17 septembrie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ, admiţând excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă, prin întâmpinare, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Astfel investită, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1692 din 3 iunie 2008, a admis contestaţia formulată de reclamantă, a anulat deciziile nr. 879 din 09 februarie 2007 şi CN nr. 3424 din 24 octombrie 2006 emise de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să emită o nouă decizie prin care să o încadreze pe reclamantă în gradul de handicap accentuat.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs atât pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, cât şi reclamanta A.C.
Prin recursul său, pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, criticând soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, a solicitat în temeiul art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., casarea sentinţei atacate şi pe fond, respingerea acţiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.
În motivarea recursului său, pârâta, reiterând pe larg argumentele prezentate şi în faţa instanţei de fond, a susţinut, în esenţă, faptul că afecţiunile prezentate de reclamantă nu erau de natură să permită încadrarea acesteia în gradul de handicap accentuat, iar instanţa ignorând această împrejurare, a admis acţiunea printr-o interpretare eronată, a actului normativ aplicabil, respectiv a Ordinului MFS nr. 726/2002.
Reclamanta, în recursul său, făcând o amplă descriere a afecţiunilor de care suferă, şi a istoricului acestora, solicită încadrarea în gradul de handicap accentuat. Totodată, arată că, întrucât cererea sa de asistenţă judiciară a fost admisă de către instanţa de fond, obligarea sa ulterioară la plata serviciilor de asistenţă şi reprezentare, oferite de avocatul din oficiu, nu se justifică.
Examinând cauza de faţă prin raportare la situaţia faptică şi la dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte a constatat următoarele:
În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamanta A.C., Înalta Curte, înainte de a exercita controlul judiciar al sentinţei civile atacate din perspectiva criticilor invocate de către reclamantă, examinând excepţia tardivităţii recursului, invocată din oficiu, constată că acesta a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Astfel, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului se constată că sentinţa civilă i-a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 17 noiembrie 2008 (fila 31 dosar fond), iar aceasta a declarat recurs la data de 21 ianuarie 2009 (fila 15 dosar de recurs), astfel încât prin raportare la dispoziţiile art. 101 şi art. 102 C. proc. civ., care prevăd modalitatea de calcul a termenului, se constată că cererea de recurs a fost depusă cu depăşirea termenului legal prevăzut imperativ de lege.
Astfel fiind, având în vedere dispoziţiile art. 103 C. proc. civ., potrivit cărora neexercitarea oricărei căi de atac în termenul legal, atrage decăderea, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă, ca tardiv declarat.
În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Înalta Curte constată că acesta este întemeiat, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni" de la anumite momente reglementate restrictiv în interiorul aceluiaşi alineat, iar potrivit alin. (2) că „pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă şi peste termenul de la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului".
În cauză, se constată că obiectul acţiunii reclamantei îl constituie anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 879 din 09 februarie 2007 emisă de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi.
Această decizie, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei (fila 13 dosar de fond), i-a fost comunicată reclamantei la data de 9 februarie 2007. Reclamanta s-a adresat instanţei de judecată în vederea anulării acestei decizii la data de 17 septembrie 2007 (fila 1 dosar de fond), aşadar cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru exercitarea dreptului de a contesta în instanţă respectivul act administrativ.
Cum în cauză nu au fost invocate motive temeinice de natură să justifice introducerea acţiunii cu depăşirea termenului de 6 luni de la momentul comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va constata temeinicia excepţiei tardivităţii introducerii acţiunii, excepţie invocată din oficiu, ca motiv de ordine publică, în temeiul art. 306 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 11 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.C. împotriva sentinţei civile nr. 1692 din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Admite recursul declarat de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap împotriva aceleiaşi sentinţe. Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantei ca tardiv formulată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2409/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2456/2009. Contencios → |
|---|
