ICCJ. Decizia nr. 3866/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3866/2009
Dosar nr. 15/54/2009
Şedinţa publică din 22 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Acţiunea în anularea titlului de proprietate nr. 2354/2003 ce formează obiectul Dosarului nr. 19277/215/2008 al Comisiei locale Coşoveni, judeţul Dolj, de aplicare a Legii nr. 247/2005, este întemeiată pe apartenenţa la domeniul public al comunei, a terenului cuprins în titlul de proprietate emis pe numele pârâtului G.C., rezultând imposibilitatea legală ca imobilul să formeze obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit susţinerilor reclamantei.
Modalitatea principală de apărare exercitată de către pârât constă în nelegalitatea Hotărârii nr. 27/2005 emisă de Consiliul local al comunei Coşoveni, prin care s-a aprobat anexa cuprinzând bunurile din domeniul public al unităţii administrativ teritoriale şi a HG nr. 141/2008, prin care s-a modificat şi completat HG nr. 965/2002 de atestare a domeniului public al judeţului Dolj, precum şi municipiilor, oraşelor şi comunelor judeţului Dolj. În susţinerea nelegalităţii s-a invocat caracterul ulterior al acestor acte normative, faţă de momentul reconstituirii dreptului de proprietate.
În cursul judecăţii, pârâtul G.C. a invocat excepţia de nelegalitate a HG nr. 141/2008, conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, iar Judecătoria Craiova, prin Încheierea din 10 decembrie 2008 a sesizat Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acesteia.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 126 din 3 aprilie 2009, a respins excepţia de nelegalitate formulată de petentul G.C. în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală Coşoveni de aplicare a Legii nr. 247/2005, Comisia Judeţeană Dolj de aplicare a Legii fondului funciar şi Guvernul României.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că susţinerea petentului în sensul că emiterea HG nr. 141/2008 s-a făcut fără cunoaşterea situaţiei juridice a terenurilor nu este relevantă, întrucât trecerea terenului în domeniul public s-a făcut prin Hotărârea nr. 27/2005 a Consiliului local al comunei Coşoveni, vizată pentru legalitate de Prefectura Judeţului Dolj, act ce a stat la baza emiterii hotărârii de Guvern a cărei nelegalitate se invocă. S-a reţinut de asemenea că, potrivit notei de fundamentare a hotărârii, imobilele cuprinse în anexa la HG nr. 141/2008 nu fac obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, nerezultând din anexa la nota de fundamentare că petentul G.I. este înscris cu teren pe raza domeniului public al comunei Coşoveni, judeţul Dolj.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, petentul G.C., solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În motivarea recursului s-a apreciat că prima instanţă nu a examinat fondul cauzei, nu a făcut referire la nici un act depus la dosar, deşi era datoare să verifice dacă trecerea în domeniul public al comunei a unui teren proprietate privată este legală, prin raportare la argumentele pentru care a fost invocată excepţia de nelegalitate şi actele depuse în justificarea acesteia, iar motivarea lapidară a sentinţei, în sensul că legalitatea hotărârii de Guvern în discuţie este dată de „Hotărârea Consiliului Local ce a primit viza de legalitate din partea Prefecturii", nu poate fi primită.
S-a susţinut, totodată, că această motivare cu caracter general echivalează cu lipsa motivării sentinţei.
Recursul este fondat.
Examinând actele dosarului şi hotărârea atacată, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materie şi a criticilor ce i-au fost aduse prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că, într-adevăr, argumentul determinant în adoptarea soluţiei de respingere a excepţiei de nelegalitate a HG nr. 141/2008 a vizat pretinsa instituire a dreptului de proprietate publică a comunei Coşoveni asupra terenului în litigiu prin H.C.L. nr. 27/2005, care a primit viza de legalitate din partea Prefecturii şi a fost trimisă spre aprobare Guvernului.
De asemenea, în ceea ce priveşte situaţia juridică a terenului, avându-se în vedere nota de fundamentare a actului contestat, s-a concluzionat că imobilele cuprinse în anexa hotărârii nu fac obiectul unei cereri de reconstituire.
Concluzia primei instanţe cu privire la natura juridică a hotărârilor emise de autorităţile locale privind însuşirea inventarului bunurilor din domeniul public este greşită, instanţa supremă pronunţându-se în mod constant în sensul că acestea sunt doar acte prealabile, cu caracter preparator, care nu produc efecte juridice proprii, fiind supuse aprobării prin actul de autoritate al Guvernului şi a căror legalitate se verifică în condiţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, HG este actul care schimbă regimul juridic aplicabil bunurilor respective şi care, astfel, poate aduce atingere dreptului de proprietate ori interesului legitim al altor persoane în sensul legii contenciosului administrativ.
Făcând o greşită aplicare a legii în privinţa naturii juridice a acrelor emise în procedura specială de defalcare şi de trecere în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale a bunurilor de interes local, reglementată de Legea nr. 213/1998, prima instanţă a reţinut legalitatea hotărârii de Guvern în discuţie numai prin raportare la pretinsele efecte ale H.C.L. nr. 27/2005, omiţând să procedeze la examinarea temeiniciei excepţiei invocate prin prisma reperelor specifice procedurii instituite de art. 4 din Legea nr. 554/2004, respectiv să verifice concordanţa actului administrativ contestat cu actele normative cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea cărora a fost emis, ţinând seama de principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, ceea ce echivalează cu nesoluţionarea excepţiei pe fondul său.
În consecinţă, în temeiul art. 313 şi art. 312 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., recursul va fi admis, dispunându-se casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În cadrul rejudecării, instanţa de fond va examina temeinicia excepţiei de nelegalitate prin prisma reperelor anterior arătate, în raport cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie ce are în vedere şi jurisprudenţa C.E.D.O., precum şi în raport cu principiile fundamentale convenţionale şi comunitare a căror respectare asigură exerciţiul real al drepturilor fundamentale ale omului, cu referire specială la principiul securităţii juridice, urmând a stabili cu certitudine, pe baza actelor prezentate de părţi, dacă includerea terenului în discuţie în domeniul public al comunei Coşoveni s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi (4) şi art. 7 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Totodată, instanţa de rejudecare va examina şi celelalte aspecte invocate în completarea motivelor de recurs, precum şi actele ataşate la dosar (filele 8-56) care, dat fiind motivul de casare reţinut, nu au putut forma obiectul controlului judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de G.C. împotriva sentinţei nr. 126 din 3 aprilie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3860/2009. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 3868/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
