ICCJ. Decizia nr. 3934/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3934/2009
Dosar nr. 4564/2/2008
Şedinţa publică din 29 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 29 iulie 2008, reclamanta A.J.V.P.S. Călăraşi a solicitat obligarea pârâtei A.D.S. la încheierea actului adiţional la contractul nr. 494/85/1988, privind delegarea gestiunii a resursei acvatice din unele bazine piscicole din judeţul Călăraşi.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că agenţia pârâtă a preluat atribuţiile C.N.A.F.P., conform dispoziţiilor art. 69 din OUG nr. 23/2008 şi a refuzat nejustificat încheierea actului adiţional la contractul pe care la încheiat aceasta pentru administrarea resursei acvatice vii, aflate în unele bazine piscicole din judeţul Călăraşi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată prin sentinţa civilă nr. 3194 din 19 noiembrie 2008.
Instanţa de fond a constatat că dispoziţiile art. 69 alin. (1) din OUG nr. 23/2008 privind încheierea de acte adiţionale la contractele aflate în vigoare nu pot fi aplicate contractului nr. 494/85 din 4 martie 1988 încheiat de reclamantă cu fosta întreprindere piscicolă Călăraşi, a cărui valabilitate a expirat anterior formulării acţiunii în justiţie, ca efect al notificării nr. 750 din 14 iulie 2008 prin care A.D.S. şi-a manifestat neîndoielnic şi argumentat intenţia de încetare a contractului.
Instanţa de fond a avut în vedere că această notificare şi-a produs efectele conform voinţei exprimate de părţi la art. 5 din actul adiţional nr. 2 din 26 iulie 2006, în sensul că, ulterior datei de 31 decembrie 2007, la care s-a împlinit termenul de 20 de ani de dare în folosinţă a bazinelor piscicole, oricare dintre părţi are posibilitatea să comunice, în mod fundamentat, intenţia de încetare a contractului.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta, solicitând ca în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată în tot hotărârea instanţei de fond, în sensul admiterii acţiunii.
Recurenta a susţinut că hotărârea primei instanţe este lipsită de temei legal, pentru că s-a apreciat că la data formulării acţiunii nu exista un drept recunoscut de lege pentru încheierea actului adiţional solicitat, ceea ce dovedeşte o gravă eroare în evaluarea situaţiei de fapt deduse judecăţii.
Prin dispoziţiile art. 69 din OUG nr. 23/2008, recurenta a arătat că au fost extinse competenţele agenţiei intimate şi i-a fost atribuită obligaţia de a continua relaţiile contractuale ale C.N.A.F.P. aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Recurenta a învederat că agenţia intimată a preluat întregul patrimoniu al fostei C.N.A.F.P., având astfel obligaţia să încheie actul adiţional la contractul nr. 494/85/1988, cu atât mai mult cu cât i-a solicitat efectuarea plăţilor aferente acestui contract prin notificarea nr. 28348 din 8 iulie 2008. Faţă de conţinutul contradictoriu al notificării respective, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a constatat în hotărârea atacată încetarea efectelor contractului anterior formulării acţiunii în justiţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a interpretat corect atât clauzele contractului nr. 494/85/1988 încheiat de asociaţia recurentă pentru gestionarea durabilă prin pescuit recreativ/sportiv a resurselor acvatice vii existente în bazinele piscicole naturale, cât şi prevederile art. 69 alin. (1) din OUG nr. 23/2008, care au fost indicate ca temei juridic al cererii de chemare în judecată.
Conform reglementării susmenţionate, la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, A.D.S. s-a subrogat C.N.A.F.P. în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile rezultate din contractele încheiate de această companie cu agenţii contractanţi care deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte, urmând să încheie acte adiţionale în acest sens.
Contractul nr. 494/85 din 27 ianuarie 1988 încheiat de asociaţia recurentă cu fosta Întreprindere piscicolă Călăraşi nu se încadrează în categoria contractelor în care A.D.S. a devenit parte contractantă prin efectul subrogaţiei legale prevăzute de art. 69 alin. (1) din OUG nr. 23/2008, datorită obiectului acestei convenţii, astfel cum a fost definit de părţile contractante în actul iniţial şi modificat ulterior, prin actele adiţionale la contract.
La art. 2 din contractul nr. 494/85/1988, astfel cum a fost modificat prin actele adiţionale din 25 martie 2003 şi din 26 iulie 2006 încheiate de recurentă, în calitate de gestionar delegat, cu fosta C.N.A.F.P., în calitate de gestionar al resurselor acvatice vii, obiectul contractului l-a constituit gestionarea durabilă prin pescuit recreativ/sportiv a resurselor acvatice vii existente în bazinele piscicole naturale din zona judeţului Călăraşi.
Acest contract nu a avut deci ca obiect exploatarea şi administrarea amenajărilor piscicole, definite în art. 2 pct. 2 din OUG nr. 23/2008 ca fiind unităţile de bază ale acvaculturii, reprezentate de heleşteu, iaz, vivieră flotabilă, staţie de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii, astfel încât nu-i sunt aplicabile prevederile art. 69 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Contractul încheiat de recurentă nu poate fi inclus nici în categoria celorlalte contracte pentru care acest text de lege a prevăzut că agenţia intimată se subrogă C.N.A.F.P., întrucât subrogaţia legală astfel reglementată nu poate interveni decât în limita atribuţiilor preluate de agenţie de la compania naţională desfiinţată.
Prin noua reglementare cuprinsă în OUG nr. 23/2008, atribuţiile privind pescuitul în scop recreativ/sportiv au fost conferite A.N.P.A., înfiinţată ca autoritate de management al programului operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii, competentă să elibereze permisele necesare pentru practicarea acestei activităţi de pescuit.
În atare situaţie, agenţia intimată a respins întemeiat cererea asociaţiei recurente de încheiere a unui nou act adiţional la contractul nr. 494/85/1998, comunicând încetarea de drept a efectelor acestuia cu notificarea nr. 28.348 din 8 iulie 2008.
Inaplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) din OUG nr. 23/2008 a fost corect constatată de instanţa de fond şi pentru că, potrivit acestui act normativ şi clauzei stipulate la art. 5 din contract, această convenţie şi-a încetat valabilitatea şi nu se afla în derulare, cum neîntemeiat s-a susţinut în recurs.
Prin actul adiţional nr. 1 din 25 martie 2003, părţile au menţinut termenul de valabilitate a contractului până la 31 decembrie 2007 şi la art. 5 pct. 4 lit. d) au prevăzut că termenul de valabilitate se extinde tacit pe o perioadă nedeterminată, dacă nici una din părţi nu comunică fundamentat intenţia de încetare sau dacă nu a intervenit vreuna din celelalte cauze prevăzute pentru încetarea lui.
Notificarea nr. 28348 din 8 iulie 2008 cuprinde intenţia agenţiei intimate de încetare a efectelor contractului, fundamentată de modificările legislative intervenite cu privire la activitatea de pescuit recreativ/sportiv.
Solicitarea adresată recurentei prin aceeaşi notificare de a achita debitele restante nu confirmă extinderea valabilităţii contractului pe o durată nedeterminată, întrucât vizează obligaţiile părţilor până la încetarea efectelor contractului, astfel că nu afectează manifestarea de voinţă clar exprimată în acest sens.
Faţă de considerentele expuse, se constată că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică şi nefiind motive de casare sau de modificare, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta A.J.V.P.S. Călăraşi împotriva sentinţei civile nr. 3194 din 19 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3930/2009. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3941/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
