ICCJ. Decizia nr. 4163/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4163/2009

Dosar nr. 1998/113/2008

Şedinţa publică din 8 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 175 din 10 decembrie 2008, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei SC G. SRL Brăila formulată în contradictoriu cu pârâtul M.S.P., având ca obiect obligarea autorităţii pârâte să-i elibereze reclamantei autorizaţia de funcţionare pentru farmacia din Brăila.

Pentru a pronunţa această hotărârea, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că la ultima înstrăinare a fondului de comerţ dintre SC B. SRL şi reclamantă nu s-a mai făcut această menţiune pe autorizaţie, dar reclamanta nu se afla în culpă deoarece a făcut dovada că a solicitat acest lucru.

În ceea ce priveşte vânzările succesive ale fondului de comerţ, instanţa de fond a reţinut că acestea nu intrau în competenţa analizei de legalitate a autorităţii pârâte. Nici împrejurarea că una dintre vânzătoare se afla în stare de faliment nu constituia un impediment la înstrăinare, atâta vreme cât vânzarea nu privea valori patrimoniale ci numai autorizarea de funcţionare.

Instanţa de fond a mai apreciat că nici litigiile intervenite între foştii deţinători ai autorizaţiei nu pot constitui un impediment în acordarea acesteia. De altfel, pe toată durata procesului autoritatea pârâtă nu a invocat nici-un impediment de fapt sau de drept care să-i justifice refuzul de a o autoriza pe reclamantă să funcţioneze şi să-şi realizeze obiectul de activitate.

Împotriva sentinţei civile nr. 175 din 10 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs în termen legal pârâtul M.S.P., prin care s-a solicitat admiterea acestei căi de atac şi modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acţiunii reclamantei SC G. SRL, invocându-se incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 304 punctul 9 C. proc. civ.

A învederat recurenta, prin cererea de recurs, că la data formulării recursului, urmare intrării în vigoare a Legii nr. 266/2008 (Legea farmaciei), M.S. nu mai are competenţa să emită autorizaţii de funcţionare pentru farmacii, o asemenea atribuţie fiind dată prin lege în favoarea A.N.M. A mai arătat recurentul că s-a răspuns la cererea reclamantei înregistrată la minister, cu adresa nr. 3019 din 7 mai 2008, astfel că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat, în condiţiile în care, cum s-a probat în cauză, M.S.P. nu a făcut decât să respecte dispoziţiile unei instanţe (Tribunalul Brăila) transmisă printr-o notificare. Pe de altă parte, recurentul a precizat că nu era în drept să emită autorizaţia de funcţionare pentru farmacia deţinută de reclamantă, în raport de dispoziţiile din anexa la Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât pentru aceeaşi farmacie exista o autorizaţie pe numele R.F. SRL, ultima societate care a efectuat demersurile de înscriere, iar B. SRL nu a efectuat demersuri pentru înscrierea sa ca deţinător al autorizaţiei de funcţionare.

Recursul este nefondat.

M.S.P. are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât la data formulării cererii de eliberare a autorizaţiei de funcţionare pentru farmacie şi la data formulării cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul pronunţării hotărârii instanţei de fond, erau în vigoare prevederile Ordinului nr. 626/2001 emis de ministrul sănătăţii şi familiei, prin care s-au aprobat normele privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice, precum şi a condiţiilor de organizare şi funcţionare a acestora, care instituiau competenţa M.S.P. cu privire la eliberarea autorizaţiilor de funcţionare a farmaciilor.

Pe de altă parte, se reţine că în mod întemeiat prima instanţă a constatat că reclamanta îndeplineşte condiţiile legale pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare şi că există un refuz nejustificat al pârâtei de soluţionare a cererii şi a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de aceasta, cu consecinţa obligării M.S.P. Ia eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru farmacia din Brăila. M.S.P. nu a indicat niciun temei de drept în virtutea căruia reclamanta nu ar fi îndreptăţită la eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru farmacia din Brăila, singurele argumente aduse referindu-se la existenţa dosarului nr. 5790/113/2003 aflat pe rolul Tribunalului Brăila şi la împrejurarea că nu s-a solicitat efectuarea unei menţiuni ca urmare a schimbării deţinătorului autorizaţiei de funcţionare. Sub un prim aspect, se constată, din actele dosarului, că litigiul aflat pe rolul Tribunalului Brăila, în discuţie, nu priveşte contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 426 din 06 februarie 2008 încheiat între SC B. SRL şi SC G. SRL şi care atestă dreptul reclamantei asupra autorizaţiei de funcţionare, ci un contract încheiat între alte societăţi comerciale. Prin urmare, atâta timp cât contractul prin care reclamanta a dobândit dreptul asupra autorizaţiei de funcţionare în discuţie, cât şi contractul prin care anterior SC B. SRL a dobândit acelaşi drept, nu au format obiectul vreunei acţiuni în justiţie, ele beneficiază de prezumţia de legalitate, neputându-se invoca, în mod rezonabil, existenţa unui impediment la eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru farmacie. Cât priveşte a doua chestiune invocată de recurentul pârât, se constată că reclamanta intimată a făcut dovada, la ultima înstrăinare a fondului de comerţ de către SC B. SRL, că a solicitat efectuarea menţiunii despre această operaţiune, iar împrejurarea că în mod efectiv nu s-a procedat în sensul solicitat nu îi este acesteia imputabilă.

Faţă de cele mai sus arătate, făcându-se dovada îndeplinirii în proces a condiţiilor prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, se apreciază că motivele de recurs invocate de pârâtă nu sunt întemeiate şi că sentinţa atacată este legală şi temeinică, împrejurare faţă de care se va dispune, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de M.S.P. împotriva sentinţei civile nr. 175 din 10 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de M.S.P., împotriva sentinţei civile nr. 175 din 10 decembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4163/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs