ICCJ. Decizia nr. 4239/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4239/2009
Dosar nr. 5243/2/2008
Şedinţa publică din 13 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 3 septembrie 2008 reclamantul S.C.S. a chemat în judecată Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Bucureşti, solicitând obligarea acestuia să-i acorde salariul cuvenit, în conformitate cu art. 34 lit. a) din Legea nr. 293/2004, coroborat cu art. 2 din OG nr. 64/2006 şi a primei instituită cu ocazia „Zilei Naţionale a României".
În motivarea acţiunii reclamantul arată că în calitatea sa de funcţionar public cu statut special, având funcţia de inspector principal, ofiţer instructor principal II, şeful structurii de intervenţii, este superiorul întregului personal al grupei de intervenţie, fiind îndreptăţit la acordarea unor prime.
A mai arătat că este îndreptăţit şi la salariu de merit.
Ulterior, reclamantul şi-a precizat acţiunea, arătând că înţelege să-l cheme în judecată şi peS.V., în calitate de director al unităţii, solicitând obligarea pârâţilor în solidar la plata drepturilor salariale invocate.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3538 din 16 decembrie 2009 a admis lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului S.V., respingând acţiunea cu privire la acest pârât şi a respins ca neîntemeiată acţiunea, reţinând că salariul de merit şi primele sunt drepturi eventuale, acordarea lor fiind la latitudinea conducerii unităţii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S.C.S., susţinând în esenţă că măsura neacordării drepturilor băneşti cuvenite este abuzivă, întrucât fiind preşedintele Sindicatului Frăţia Jilava s-a aflat în conflict cu conducerea unităţii.
Recursul este nefondat.
Cu privire la acordarea salariului de merit pentru anul 2007 din actele dosarului rezultă că recurentul-reclamant a obţinut calificativul „bine" reţinându-se că în 123 de zile nu s-a aflat la serviciu şi nu a coordonat activitatea grupei de intervenţie.
Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a apreciat că recurentul-reclamant nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 4 din Anexa 1 la Normele metodologice de aplicare a OG nr. 64/2006.
Referitor la prima cu ocazia Zilei Naţionale a României, având în vedere criteriile stabilite prin art. 3 din Anexa 6 din Ordinul Ministrului Justiţiei, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 64/2006, Consiliul de conducere al intimatei-pârâte a cerut opinia evaluatorului direct al recurentului.
Directorul adjunct – siguranţa deţinerii şi regim penitenciar a motivat faptul că cel în cauză, nu a fost premiat pentru că a avut o activitate minimă în cadrul grupei de intervenţie şi a influenţat subalternii, să nu se implice în exerciţii demonstrative.
Aşa fiind, în mod corect instanţa de fond a apreciat că acordarea primelor este la latitudinea conducerii unităţii, fiind în raport cu rezultatele activităţii.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C.S. împotriva sentinţei civile nr. 3538 din 16 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti,secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4232/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4245/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
---|