ICCJ. Decizia nr. 4504/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.4504/2009
Dosar nr.13919/3/200.
Şedinţa public de la 21 octombrie 2009
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, obligarea acesteia să îi achite a doua tranşă din suma stabilită cu titlu de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998, conform art. 5 din HG nr. 286/2004, precum şi penalităţi de întârziere de 100 lei/zi, până la plata efectivă a sumei.
Prin sentinţa civilă nr. 166 din 20 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, invocând prevederile art. 7 din Legea nr. 9/1998, potrivit cărora competenţa de soluţionare a acţiunilor îndreptate împotriva hotărârilor Comisiei centrale revine secţiei de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază solicitantul.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1695 din 5 mai 2009, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, invocând dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum şi calitatea de autoritate publică centrală a pârâtei.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Examinând actele dosarului, se constată că, în raport cu obiectul acţiunii, competenţa materială revine secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti.
Astfel, obiectul acţiunii în cauza de faţă îl constituie obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la plata celei de-a doua tranşe din suma reprezentând despăgubiri stabilite în favoarea reclamantului prin hotărârea nr. 3413/2007 a Comisiei Municipiului Bucureşti de aplicare a Legii nr. 9/1998, validată prin Ordinul nr. 3777 din 28 iunie 2007 al şefului Cancelariei Primului-ministru, comunicat reclamantului de către Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul autorităţii pârâte.
Rezultă, aşadar, că ne aflăm în prezenţa unei acţiuni în pretenţii, având drept cauză neplata în termenul legal a unor despăgubiri stabilite printr-un act administrativ.
Înalta Curte apreciază că, pentru corecta soluţionare a problemei de drept aflată în litigiu, sunt relevante prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi cele ale Normelor metodologice pentru aplicarea acestei legi, aprobate prin HG nr. 753/1998, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin HG nr. 1277/2007.
Astfel, conform art. 7 din legea susmenţionată, în termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulţumit de hotărârea comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti poate face contestaţie la comisia centrală [alin. (2)], hotărârile acestei din urmă comisii putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul [alin. (4)].
De asemenea, potrivit prevederilor art. 35 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, propunerile de invalidare a hotărârii comisiei judeţene sau a municipiului Bucureşti, precum şi propunerile de plată se transmit de către Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 vicepreşedintelui A.N.R.P. [alin. (1)] care, pe baza acestora, dispune, prin decizie, plata despăgubirilor, iar prin decizie motivată, invalidarea hotărârii sau rectificarea acesteia [alin. (5)].
Totodată, conform alin. (6) al aceluiaşi articol, „Deciziile se comunică petenţilor şi comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti şi pot fi atacate în termen de 30 de zile la secţia de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază petentul".
În acelaşi timp, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din acelaşi act normativ, "Plata despăgubirilor solicitate în baza Legii nr. 9/1998 se face de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, prin Direcţia economică".
Rezultă, aşadar, din cuprinsul textelor legale şi normative sus menţionate, că actele administrative emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în aplicarea Legii nr.9/1998 pot fi contestate la instanţa de contencios administrativ, fiind vorba despre o competenţă exclusivă a tribunalului.
Cum, în speţă, ne aflăm în prezenţa unei acţiuni privind plata unor despăgubiri stabilite în temeiul Legii nr. 9/1998 iar competentă să facă această plată este - conform art. 38 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea legii respective, aprobate prin HG nr. 753/1998, cu modificările şi completările ulterioare - pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Înalta Curte apreciază că soluţionarea litigiului este, raportat la prevederile legale amintite şi pentru identitate de raţiune, de competenţa Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionarea cauzei privind pe reclamantul C.N., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4501/2009. Contencios. Alte cereri.... | ICCJ. Decizia nr. 4506/2009. Contencios → |
|---|
