ICCJ. Decizia nr. 52/2009. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 52/2009
Dosar nr. 8514/1/2008
Şedinţa publică din 9 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Hotărârile nr. 959, 962 şi 966 din data de 25 septembrie 2008, hotărâri ce formează obiectul prezentului recurs, Plenul C.S.M. a respins recurentelor contestaţiile formulate împotriva Hotărârilor nr. 241, 254, respectiv 258 din data de 18 septembrie 2008 a Secţiei pentru Procurori a C.S.M.
Prin Hotărârile nr. 258, nr. 241 şi 254 din 18 septembrie 2008 ale secţiei pentru procurori din cadrul C.S.M. au fost soluţionate, contestaţiile formulate de recurentele R.R.E., B.C. şi OGN., împotriva Hotărârilor nr. 128/2008, nr. 94/2008 şi nr. 103/2008 ale Comisiei de organizare a concursului pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor din data de 5 octombrie prin care au fost respinse cererile acestora de înscriere la concursul de promovare în funcţii de execuţie, pentru neîndeplinirea cerinţei impusă de art. 44 alin. (1) coroborat cu art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sub aspectul lipsei evaluării activităţii profesionale.
Pentru a pronunţa aceste hotărâri, Plenul C.S.M. a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 2 din Hotărârea C.S.M. nr. 345/2008 „nu este posibilă efectuarea în cursul anului 2008 a primei evaluări a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor care nu au împlinit 2 ani de la numirea în funcţie la momentul declanşării actualei proceduri de evaluare", de asemenea „termenul de 2 ani de la numirea în funcţie, la care se referă art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi art. 29 alin. (1) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, se calculează de la data numirii în funcţia de judecător sau procuror prin Decret al Preşedintelui României".
Prin Hotărârea nr. 78 din 24 ianuarie 2008 a C.S.M. s-a dispus „ca prima evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor desfăşurată potrivit dispoziţiilor Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 676/2007 se va desfăşura începând cu data de 1 martie 2008".
Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 676 din 4 octombrie 2007 şi Ghidul de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor, aprobat prin Hotărârea nr. 10 din 17 ianuarie 2008, cu modificarea adusă prin Hotărârea nr. 80 din 24 ianuarie 2008, stabilesc cu valoare de principiu faptul că evaluarea, ca activitate a comisiilor de evaluare (centralizare a datelor, întocmire a procesului-verbal, etc.) se face într-o singură etapă (de regulă în luna februarie), activitatea acestor comisii nefiind una permanentă.
În fine, Plenul C.S.M. a reţinut că este lipsit de relevanţă faptul că Hotărârea nr. 345/2008 a Consiliului Superior al Magistraturii este suspendată, având în vedere faptul că art. 44 alin. (1) lit. a)) din Legea nr. 303/2004 impune condiţia evaluării pentru înscrierea la concurs.
Împotriva acestor hotărâri, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, recurentele R.R., B.C. şi OG, au declarat recurs, criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurentele susţin că atât hotărârea Secţiei pentru procurori, cât şi cea a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, contravin principiului constituţional fundamental al egalităţii în drepturi consacrat prin art. 16 din Constituţie şi nu respectă nici măcar jurisprudenţa Plenului C.S.M.
Astfel, în aplicarea principiului egalităţii în drepturi, Curtea Constituţională a statuat prin nenumăratele sale hotărâri că este înfrânt acest principiu atunci când unor situaţii de fapt identice le corespunde un tratament juridic diferit, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă.
Vechimea continuă în funcţia de procuror începe cu data de 1 octombrie 2003 – data începerii cursurilor la I.N.M., fiind identică cu cea a altor colegi procurori, cursanţi la acelaşi institut din acelaşi moment, printre care şi numitele V.R. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov şi T.D. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi.
Deosebirea constă în faptul că la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a decis respectarea Hotărârii nr. 345/2008 a Plenului C.S.M., astfel încât nici un procuror care nu împlinise doi ani de la numirea în funcţie de către Preşedintele României nu a fost evaluat, în timp ce alte parchete din teritoriu au nesocotit hotărârea C.S.M. şi au evaluat procurori care nu îndeplineau condiţia celor doi ani de la numirea în funcţie de către Preşedintele României.
De altfel, se apreciază că Hotărârea nr. 345/2008 a Plenului C.S.M. nu putea produce efecte în privinţa recurentelor, având în vedere faptul că aceasta a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, recursul este suspensiv de executare.
În aceste condiţii, lipsa referatului de evaluare nu este imputabilă, iar respingerea cererii recurentelor este nelegală.
Examinând actele dosarului, hotărârea atacată şi criticile recurentelor, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte constatată că recursul nu este fondat, având în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit prevederilor art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au obţinut calificativul „foarte bine" la ultima evaluare, nu au fostsancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile minime de vechime, stabilite în funcţie de nivelul instanţelor şi parchetelor în cadrul sistemului judiciar, la calcularea căreia se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat, astfel cum s-a prevăzut prin alin. (2) al aceluiaşi text.
Rezultă din aceste prevederi legale că pentru exercitarea dreptului la competiţie, invocat de recurente, este necesară îndeplinirea cumulativă, la data organizării concursului, a tuturor condiţiilor stabilite de legiuitor.
Recurentele nu au făcut dovada evaluării activităţii lor până la data organizării concursului şi obţinerii calificativului „foarte bine, iar, în raport cu scopul instituirii acestor condiţii şi cu evoluţia procesului de elaborare a noului cadru de evaluare profesională a judecătorilor şi procurorilor, pretinsa dorinţă exacerbată a C.S.M. de a absolutiza raportul de evaluare, cu consecinţa încălcării principiului nediscriminării, nu poate fi reţinută.
Evaluarea este, aşadar, procesul prin care nivelul de performanţă profesională al fiecărui magistrat este apreciat prin raportare la un cadru de referinţă al competenţelor şi prin care se identifică nevoile de instruire şi dezvoltare profesională, trebuind să fie înţeleasă, în primul rând, ca o măsură care asigură stimularea magistraţilor, dar şi a instanţelor/parchetelor pentru dezvoltarea profesională şi organizaţională, necesară creşterii calităţii actului de justiţie şi asigurării independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei, ca garanţii fundamentale a unei corecte judecăţi şi a încrederii justiţiabililor în magistraţi şi în instituţiile în care se realizează actul de justiţie.
În acest sens, Legea nr. 303/2004 a revizuit criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor şi a adus modificări importante cu privire la perioada supusă evaluării şi persoanele abilitate să o efectueze.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) din această lege, pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi, la fiecare 3 ani, unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.
Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (2), prima evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar competenţa de efectuare a evaluării a fost atribuită unor organisme colective, respectiv comisiilor de evaluare, desemnate de colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor şi numite de Plenul C.S.M., astfel cum rezultă din dispoziţiile alin. (3) al aceluiaşi text.
Prin art. 39 alin. (6), aceeaşi lege a atribuit C.S.M. autoritatea concepţiei cadrului de evaluare a performanţelor procurorilor, prin adoptarea unui Regulament, precum şi pe aceea a implementării acestuia.
În aceste condiţii, pentru îndeplinirea atribuţiei prevăzute de Legea nr. 303/2004 prin art. 39 alin. (6), având în vedere şi termenul impus de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Titlul 17 al Legii nr. 247/2005, Plenului C.S.M., prin Hotărârea nr. 324 din 24 august 2005, a aprobat Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, care a prevăzut la art. 3 că indicatorii de evaluare vor fi stabiliţi ulterior prin ghidul de evaluare a performanţelor judecătorilor şi procurorilor.
Ghidul de evaluare profesională a magistraţilor elaborat în vederea aplicării regulamentului evidenţiază, într-o perspectivă de ansamblu a noii scheme de evaluare, legătura între definiţia, scopul, principiile evaluării şi modalităţile şi mijloacele de realizare a acesteia, precum şi aspectele legate de administrarea procesului de evaluare.
În sensul acestor prevederi legale şi regulamentare, evaluarea este folosită pentru îmbunătăţirea performanţei individuale şi, implicit pentru îmbunătăţirea performanţei instanţei sau a parchetului, precum şi a sistemului ca întreg, fiind avută în vedere aşadar şi la definirea politicilor de resurse umane, respectiv la ocuparea posturilor de execuţie şi conducere la toate instanţele şi parchetele.
În consecinţă, parcurgerea acestei proceduri şi obţinerea calificativului „foarte bine" este o condiţie esenţială pentru participarea la concursul de promovare la instanţele şi parchetele superioare, fiind impusă de legiuitor în vederea consolidării standardelor de calitate ale sistemului judiciar.
Prin Hotărârea nr. 78 din 24 ianuarie 2008 a Plenului C.S.M. s-a dispus că prima evaluare realizată în condiţiile noului cadru regulamentar se va desfăşura începând cu data de 1 martie 2008.
Potrivit Ghidului de evaluare aprobat prin Hotărârea nr. 10 din 17 ianuarie 2008, cu modificarea adusă prin Hotărârea nr. 80 din 24 ianuarie 2008, secţiunea 2.4, prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcţie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă, până în luna februarie a anului următor şi priveşte activitatea desfăşurată în cursul celor 2, respectiv 3 ani ai unui ciclu de evaluare.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar accepta teza că era obligatorie declanşarea procedurii de evaluare, în cazul recurentelor, la împlinirea celor 2 ani de la numirea lor în funcţie, în mod obiectiv aceasta nu putea fi finalizată până la data concursului, având în vedere etapele ce se impuneau a fi parcurse şi procedura de soluţionare a eventualei contestaţii, ca de altfel şi necesitatea ca aprecierea performanţelor lor profesionale şi ale celorlalţi procurori supuşi evaluării în acest prim proces să aibă un caracter efectiv, astfel încât să se asigure structurarea unei ierarhii profesionale obiective şi funcţionarea justiţiei la standarde cât mai înalte.
În ceea ce priveşte principiile nediscriminării şi al egalităţii de tratament, a căror nerespectare o invocă recurentele, tot prin prisma hotărârii anterior menţionate, Înalta Curte, având în vedere şi argumentele deja expuse, apreciază că situaţia învederată nu se circumscrie conceputului de „discriminare".
Aşa cum a statuat de altfel şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în concordanţă cu cea a C.E.D.O., principiul egalităţii în drepturi, consfinţit constituţional, presupune identitate de soluţii numai pentru situaţii identice, acest principiu neopunându-se ca legiuitorul să stabilească norme diferite în raport cu persoane aflate în situaţii diferite.
Or, în cazul celor două contestaţii admise la care fac referire recurentele, situaţia a fost diferită, la dosarele acestora existând raportul de evaluare.
În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.R., B.C. şi OG împotriva Hotărârilor nr. 959, 962 şi 966 din 25 septembrie 2008 ale Plenului C.S.M., ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 50/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 54/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
