ICCJ. Decizia nr. 5570/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5570/2009
Dosar nr. 43541/3/2008
Şedinţa publică de la 4 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărâea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 1683 din 16 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul L.I. şi a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Curtea de apel a fost învestită, prin declinare de competenţă, dispusă de Tribunalul Bucureşti, cu soluţionarea acţiunii formulate de reclamantul C.N.S.A.S. având ca obiect constatarea calităţii pârâtului L.I. de lucrător al Securităţii.
Din analiza probatoriului administrat, Curtea de apel a reţinut că pârâtul a fost angajat al fostei Securităţi, având gradul de locotenent-major (în anul 1960) în cadrul Direcţiei Regionale Bucureşti - Biroul Raional Feteşti, maior în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Ialomiţa - Grupa de Securitate a Oraşului Feteşti (1971), locotenent-colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Ialomiţa şi Şef al Securităţii Oraşului Feteşti (1981).
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, Curtea de apel a reţinut că, în calitate de angajat al fostei Securităţi, pârâtul a întreprins următoarele acţiuni:
- în dosarul având la C.N.S.A.S. nr. 6261 referitor la o persoană supravegheată prin dosar de urmărire informativă în perioada 1971-1972 pentru „manifestări negative referitoare la politica partidului nostru”, pârâtul, în calitate de maior la Inspectoratul Judeţean de Securitate Ialomiţa - Grupa de Securitate a Oraşului Feteşti, a întocmit raportul din data de 10 decembrie 1971, în care consemnează împrejurările concrete care au dus la deschiderea dosarului pe baza datelor obţinute din interceptarea corespondenţei persoanei urmărite, propunând totodată avertizarea acestei persoane pentru a preveni alte manifestări negative;
- a întocmit „raportul privind avertizarea numitului U.I. din 15 decembrie 1971” în care se menţionează: „conform aprobării conducerii Inspectoratului Judeţean de Securitate Ialomiţa, la data de 15 decembrie 1971, a fost invitat la postul de miliţie al comunei Jegălia, numitul U.I. şi a fost avertizat (...). S-a angajat că nu va discuta cu nimeni decât probleme pur profesionale, ca să evite asemenea neplăceri”;
- în dosarul având la C.N.S.A.S. nr. 2337, a întocmit raportul referitor la un disident anticomunist, scriitorul P.G., prin care a dispus măsuri informative (cunoaşterea personală a titularului şi verificarea acestuia şi a familiei sale) puse în aplicare prin dirijarea informatorului B.G.;
- în dosarului având la C.N.S.A.S. nr. 612/5, pârâtul a dispus o serie de măsuri cu privire la O.C., fost membru al partidelor P.N.Ţ. şi F.D.C., pentru comentarii denigratoare la adresa orânduirii socialiste, audierea şi colportarea emisiunilor ostile ale postului de radio E.L. Aceste măsuri au constat în: (1) dirijarea surselor G. şi V. care să urmărească activitatea obiectivului, comentariile de ordin politic pe care le face şi relaţiile pe care le cultivă în rândul unor elemente suspecte; (2) stabilirea aspectelor de încălcare a prevederilor legale de către obiectiv în exercitarea atribuţiunilor sale de serviciu, cu scopul de a fi depistat şi compromis; (3) identificarea şi verificarea persoanele din cadrul oficiului juridic al Trustului I.A.S. care constituie anturajul obiectivului şi care ar putea asigura cunoaşterea activităţii ostile pe care eventual o desfăşoară şi documentarea tuturor preocupărilor de natură să intereseze organele de Securitate; (4) „întrucât din ultimele informaţii rezultă că O.C. se află în relaţii apropiate cu juristul B. (...), se va studia posibilitatea folosirii mijloacelor speciale atât la biroul lui B., cât şi la locuinţa acestuia din Slobozia, unde se pare că uneori rămâne şi O.C.”; (5) interceptarea corespondenţei pentru a se stabili relaţiile pe care obiectivul le creează atât pe raza judeţului Ialomiţa, cât şi în alte localităţi din ţară, precum şi pentru descoperirea altor preocupări de natură să intereseze organele de Securitate. A reţinut instanţa că aceste măsuri au fost luate ca urmare a colaborării Securităţii Oraşului Feteşti cu Inspectoratul Judeţean de Securitate Prahova, colaborare care a continuat şi după trecerea în rezervă a pârâtului, întrucât sursele stabilite de către acesta au continuat să ofere informaţii cu privire la persoana urmărită şi ulterior acestui moment, aşa cum rezultă din adresa din 24 martie 1987 emisă de Securitatea Oraşului Slobozia către Inspectoratul Judeţean de Securitate Prahova în care se face vorbire de sursa V.
În ceea ce priveşte dosarul de urmărire informativă a persoanei O.C., instanţa a reţinut că, începând cu data de 27 octombrie 1980, aşa cum rezultă din nota de studiu din data de 19 august 1986, în urma datelor obţinute în procesul urmăririi informative a fost intensificat controlul operativ şi controlarea persoanei prin mijlocul special „S” şi a fost definitivată instalarea mijloacelor tehnice complexe la domiciliu acesteia.
Reţinând că, deşi măsurile de restrângere a liberaţii persoanei nu au fost luate direct de către pârât, acestea au avut la bază, printre altele, dispoziţiile de urmărire detaliate anterior, Curtea a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
În acest sens, instanţa a reţinut că pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii şi, prin investigaţiile efectuate de pârât asupra persoanelor urmărite, asupra familiei şi prietenilor acestora, cât şi prin activitatea de dirijare a surselor recrutate pentru încadrarea informativă a anumitor persoane, a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute atât de legislaţia internă în vigoare în acea perioadă, cât şi de legislaţia internaţională, respectiv dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, consacrat de art. 28 din Constituţia României din 1965 şi art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, şi dreptul la viaţa privată, consacrat de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Curtea de apel a înlăturat susţinerea pârâtului referitoare la faptul că activitatea desfăşurată în calitate de ofiţer de Securitate a avut la bază legislaţia în vigoare la data respectivă, ordinele, directivele şi instrucţiunile, reţinând că, în sensul noţiunii de „lucrător al Securităţii” statuată prin prevederile O.U.G. nr. 24/2008, instanţa are a analiza elemente precum deţinerea calităţii de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit în perioada 1945-1989, precum şi desfăşurarea, în această calitate, a unor activităţi care au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, condiţii care, după cum s-a arătat, sunt îndeplinite în cauză.
Totodată, a reţinut instanţa că acţiunea nu poate fi respinsă de plano, în considerarea faptului că prin cererea de chemare în judecată nu se face referire la cazul particular al persoanei care a solicitat C.N.S.A.S. efectuarea verificărilor, atâta timp cât pârâtul s-a legitimat ca şef al Securităţii Slobozia, iar în această calitate a coordonat şi a dirijat activitatea lucrătorilor subordonaţi cu privire la care petentul a formulat sesizarea, iar, potrivit notei de constatare emisă în temeiul O.U.G. nr. 24/2008 şi aflată la Dosarul nr. 3236 deschis pe numele petentului M.I., apare menţionat pârâtul, în calitatea sa de angajat al fostei Securităţi.
2. Recursul pârâtului
Împotriva sentinţei civile nr. 1683 din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul L.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fără a-şi încadra în drept calea de atac.
În motivarea recursului, recurentul-pârât a arătat, în esenţă, că instanţa de fond nu a ţinut seama de apărările formulate prin întâmpinare şi a reţinut calitatea de lucrător al Securităţii în lipsa unor probe din care să rezulte explicit contribuţia lui la instrumentarea dosarului persoanei care a sesizat C.N.S.A.S. cu cererea din 08 mai 2008.
A mai arătat că instanţa de fond a reţinut greşit că pârâtul s-a legitimat în calitate de şef al Securităţii Slobozia, pentru că, în realitate, această funcţie nu a existat în organigrama Inspectoratului Judeţean de Securitate Ialomiţa, fiind îndeplinită de şeful Securităţii judeţene prin serviciile din structura internă. A precizat că în perioada 1981-1983 a avut funcţia de şef al Securităţii Feteşti, fiind trecut în rezervă, la cerere.
Referitor la instrumentarea Dosarului nr. 612, recurentul-pârât a arătat că acel dosar a fost deschis de Inspectoratul Judeţean de Securitate Prahova şi că singura sa implicare a constat în semnarea unui plan de cooperare între Inspectoratele Judeţene de Securitate Prahova şi Ialomiţa, în calitatea lui de şef nemijlocit al ofiţerului de caz, din probatoriul administrat nereieşind participarea sa la activităţile de urmărire.
Recurentul-pârât a invocat şi încălcarea prevederilor art. 1-3 din O.U.G. nr. 214/2008, în sensul că investigaţia efectuată de C.N.S.A.S. a fost declanşată la cererea unei persoane care nu avea calitatea de titular sau de rudă apropiată a persoanelor vizate de dosarele menţionate în nota de constatare.
În fine, recurentul-pârât a reamintit că faptele care i se impută au fost desfăşurate în baza legislaţiei în materie anterioare anului 1989, referindu-se în mod expres la prevederile art. 166 alin. (1)-(2) C. pen., care încriminau propaganda sau întreprinderea oricărei acţiuni pentru schimbarea orânduirii socialiste sau din care rezultă un pericol pentru securitatea statului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs
Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, are calitatea de lucrător al Securităţii „orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei, cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
Din înscrisurile depuse la dosarul de fond a rezultat că recurentul-pârât a fost, de-a lungul timpului, locotenent-major în cadrul Direcţiei Regionale Bucureşti, Biroul Raional Feteşti, maior în cadrul Inspectoratului Judeţean Ialomiţa, Grupa de Securitate a Oraşului Feteşti şi apoi locotenent-colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean Ialomiţa, şef al Securităţii Oraşului Feteşti. Împrejurarea că în considerentele sentinţei s-a menţionat, în penultimul paragraf, funcţia de şef al Securităţii Slobozia, în loc de Feteşti, nu alterează coerenţa raţionamentului pe care s-a fundamentat soluţia pronunţată.
Prima instanţă a analizat probatoriul administrat în cauză prin prisma prevederii legale citate mai sus şi a expus în detaliu motivele de fapt şi de drept care i-au format convingerea, precum şi cele pentru care a înlăturat apărările pârâtului, respectând întocmai dispoziţiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Împrejurările expuse pe larg în cuprinsul prezentei decizii conferă consistenţă concluziei Curţii de apel în sensul că activităţile desfăşurate sau coordonate de recurentul-pârât au fost de natură să aducă atingere unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului - dreptul la viaţă privată, libertatea de exprimare şi de opinie.
Faptul că activitatea de lucrător al Securităţii s-a desfăşurat în temeiul legislaţiei anterioare anului 1989 nu înlătură aplicarea procedurii de verificare pentru că, aşa cum rezultă din preambulul O.U.G. nr. 24/2008, acest act normativ a fost adoptat tocmai în considerarea unor realităţi istorice care, în viziunea legiuitorului, îndreptăţesc accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii: „În perioada de dictatură comunistă, cuprinsă între 06 martie 1945-22 decembrie 1989, puterea comunistă a exercitat, în special prin organele Securităţii statului, parte a poliţiei politice, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale”.
În ceea ce priveşte modul în care C.N.S.A.S. a fost învestit cu cererea de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii din 08 mai 2008, Înalta Curte constată, pe baza înscrisurilor depuse la dosarul de fond, că potrivit notei de constatare, recurentul-pârât figurează în Dosarul nr. 3236, deschis pe numele petiţionarului.
Potrivit art. 1 alin. (7) din O.G. nr. 24/2008, „Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă”.
2. Soluţia pronunţată în recurs
Ţinând seama de toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de modificare sau de casare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de L.I. împotriva sentinţei civile nr. 1683 din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5568/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5574/2009. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
