ICCJ. Decizia nr. 5753/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.5753/2009
Dosar nr. 690/35/2009
Şedinţa publică din 11 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. l 14/CA/2009-P.I. din 22 iunie 2009, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios şi administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta G.V., în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Satu Mare, dispunând anularea hotărârii nr. 545 din 6 aprilie 2009 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că soţul decedat al reclamantei a fost nevoit, în cursul lunii mai 1941, din motive etnice, să părăsească localitatea de domiciliu, Valea Drăganului, şi să se stabilească, împreună cu mama sa, în comuna Săcuieu, motiv pentru care, în calitate de soţ supravieţuitor, în temeiul art. 3 din OG nr. 105/1999, reclamantei i se cuvin drepturile compensatorii acordate de acest act normativ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.J.P. Satu Mare, arătând că hotărârea este netemeinică şi nelegală, întrucât reclamanta nu a făcut dovada susţinerilor sale.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. l lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
De asemenea, în conformitate cu art. 61 din acelaşi act normativ, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. l se face de către persoanele interesate, cu acte oficiale eliberate, la cerere, de către organele competente, iar în cazul în care aceasta nu este posibil, prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
În lipsa unor acte oficiale, în scopul dovedirii împrejurărilor invocate în susţinerea acţiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei declaraţiile notariale ale unor martori, din care nu rezultă, însă, în ce au constat motivele etnice care l-au determinat pe soţul defunct al reclamantei să se refugieze.
Or, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii trebuie să aibă rol activ, fiind datori a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. În acest sens, aceleaşi prevederi legale acordă judecătorilor puterea de a ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile s-ar împotrivi.
Faţă de dispoziţiile legale menţionate, hotărând în baza unui probatoriu neconcludent, fără a stabili în mod neechivoc adevărul în cauză, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, motiv pentru care recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi casată şi, în temeiul art. 313 teza I C. proc. civ., va fi trimisă cauza la aceeaşi instanţă, spre rejudecare, cu aplicarea prevederilor art. 315 alin. (l) şi (3) din acelaşi cod.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond va proceda la audierea nemijlocită a martorilor, conform art. 129 şi 169 C. proc. civ., pentru precizarea motivelor etnice la care aceştia fac referire în declaraţiile notariale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta C.J.P. Satu Mare împotriva sentinţei nr. l 14/CA/2009-P.I. din 22 iunie 2009 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios şi administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5751/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5754/2009. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|