ICCJ. Decizia nr. 618/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 618/2009
Dosar nr. 54/35/2008
Şedinţa publică din 5 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul J.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta R.N.P.R. obligarea acesteia la echivalarea perioadei de activitate profesională a sa din 16 octombrie 1982 – 15 noiembrie 1991 în care a funcţionat ca secretar al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Bihor cu activitatea desfăşurată în domeniul silvic.
În motivarea acţiunii a arătat că este încadrat la Direcţia Silvică oradea ca inginer Inspector Silvic gradul I la Biroul Producţie. În vederea promovării în grad profesional a solicitat pârâtei echivalarea perioadei în care a funcţionat ca secretar al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Bihor cu activitatea desfăşurată în domeniul silvic.
Prin întâmpinare pârâta R.N.P.R. a invocat excepţia de necompetenţă materială a instanţei arătând că potrivit HG nr. 1105/2005 este o persoană juridică care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară sub autoritatea M.A.P.A.M.
Instanţa de fond a respins excepţia invocată de pârâtă, reţinând că potrivit articolului 1 din Legea nr. 554/2004 este de competenţa instanţei de contencios administrativ cenzurarea actelor emise de o autoritate publică sau refuzul de a emite un act de către o autoritate publică.
Se mai reţine, referitor la această excepţie, că persoanele juridice care desfăşoară o activitate de serviciu public sunt considerateautorităţi publice, iar potrivit articolului 1 alin. (2) din HG nr. 1105/2003, pârâta exercită atribuţii de serviciu public cu specific silvic şi de autoritate fizică naţională.
Prin sentinţa nr. 56/CA din 7 aprilie 2008 Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantului şi a obligat pârâta să echivaleze perioada de activitate a reclamantului din 16 octombrie 1982 – 15 noiembrie 1991, ca activitate desfăşurată în domeniul silvic.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel a reţinut, în esenţă, că nu are relevanţă faptul că Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi era o organizaţie obştească şi nu de stat, anexa HG nr. 1105/2003 stabileşte că activitatea desfăşurată de reclamant în cadrul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bihor constituie vechime în unităţi silvice, indiferent dacă acestea au fost unităţi de stat, autorităţi publice sau unităţi obşteşti.
Împotriva sentinţei nr. 56/ CA din 7 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs R.N.P.R. prin Direcţia Silvică Oradea, criticând-o ca nelegală întrucât a fost dată cu greşita aplicare a legii. S-a invocat în recurs faptul că Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bihor nu este şi nu a fost niciodată o unitate silvică, ea fiind conform Legii nr. 26/1976 o organizaţie obştească cu personalitate juridică şi statut propriu.
Prin întâmpinarea depusă la dosar J.G. a invocat excepţia nulităţii recursului, prevăzut de art. 3021 C. proc. civ., apreciindu-se că a fost declarat de o altă persoană decât cea care figurează ca parte în sentinţă.
Referitor la excepţia invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o va respinge ca neîntemeiată, avându-se în vedere părţile implicate în acest litigiu şi dispoziţiile art. 3021 C. proc. civ.
Conform art. 9 al HG nr. 1105/2003, R.N.P.R. are în subordine unităţi fără personalitate juridică – direcţii silvice şi la alin. (2) din acest articol se arată că directorii şi consilierii juridici ai unităţilor fără personalitate juridică, reprezintă interesele şi îndeplinesc atribuţiile Romsilva, pe raza teritorială în care sunt organizate aceste unităţi.
Prin urmare conform dispoziţiilor legale mai sus invocate, Romsilva a împuternicit-o pe reclamantă să formuleze acest recurs, motiv pentru care se va respinge excepţia invocată ca nefondată.
Referitor la recursul declarat de R.N.P.R. prin Direcţia Silvică Oradea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl va respinge pentru următoarele considerente:
J.G. a chemat în judecată pe pârâta R.N.P.R., solicitând obligarea acesteia să-i echivaleze perioada de activitate profesională din 16 octombrie 1982 – 15 noiembrie 1991 în care a funcţionat ca secretar al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bihor, cu activitatea desfăşurată în domeniul silvic.
Anexa la HG nr. 1105/2003 prevede încadrarea personalului pe grade profesionale şi o vechime minimă necesară în unităţi silvice.
Este fără posibilitate de tăgadă că intimatul-reclamant are pregătire de specialitate în domeniul silvic, pentru că altfel nu ar fi putut ocupa funcţia de secretar A.J.V.P.S. Bihor, post pentru care se cererea condiţia de inginer silvic principal cu vechime în domeniul silvic de minim 10 ani.
Art. 7 din HG nr. 1105/2003 privind reorganizarea R.N.P.R., include ca obiect de activitate fondul de vânătoare şi pescuit, care face parte deci din domeniul silvic. Prin urmare, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bihor unde J.G. a activat este o organizaţie cu personalitate juridică, faptul că nu are un statut propriu neavând relevanţă vis-à-vis de Anexa la HG nr. 1105/2003. este cert că în perioada în care a activat acolo (la Asociaţia Judeţeană) intimatul-reclamant a dobândit vechime în domeniul silvic, desfăşurând o activitate silvică.
În prezent organizarea recurentei este reglementată de HG nr. 1105/2003 şi are astfel, cum mai sus am arătat atribuţii de serviciu public cu specific silvic, personalul silvic putândsă-şi desfăşoare activitatea chiar şi în structurile constituite de persoane fizice care au în proprietate fond forestier. Aceste structuri nu sunt autorităţi publice, ci persoane juridice de drept privat însă acolo şi în prezent personalul silvic îşi poate desfăşura activitatea.
Legea nr. 26/1976 a reglementat atribuţiile fostei Asociaţii Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi a prevăzut că această organizaţie obştească a avut atribuţii în domeniul silvic şi prin urmare personalul angajat a avut atribuţii în acest domeniu.
Prin urmare, este fără dubiu că intimatul-reclamant a desfăşurat în cadrul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bihor o activitate silvică în cadrul unei persoane juridice, legal constituite.
Faţă de toate aceste considerente Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că recursul declarat de R.N.P.R. prin D.S. Oradea este nefondat, motiv pentru care-l va respinge conform art. 312 C. proc. civ.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-reclamant J.G., în temeiul dispoziţiilor art. 302 pct. 1 din C. proc. civ. .
Respinge recursul declarat de R.N.P.R. prin D.S. Oradea împotriva sentinţei civile nr. 56/ CA din 7 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă pe recurent la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 RON în favoarea intimatului J.G.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 612/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 622/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
