ICCJ. Decizia nr. 678/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 678/2009
Dosar nr. 281/35/2008
Şedinţa publică din 10 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 6 martie 2008, reclamanta SC C. SRL Oradea, în faliment, prin fostul administrator, B.I., a solicitat anularea Deciziei nr. 61 din 2 august 2006 emisă de A.N.A.F., D.G.A.M.C. şi trimiterea spre competentă soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Deciziei de imputare nr. 65 27 aprilie 2006 către D.G.F.P. Bihor.
În motivarea acţiunii s-a arătat că în mod greşit a fost respinsă contestaţia ca fiind depusă de o persoană fără calitate procesuală activă şi ca nedepusă în termen.
Prin sentinţa civilă nr. 96/2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea a fost respinsă reţinându-se că fostul administrator nu mai avea calitatea de a formula acţiune în numele societăţii aflate în faliment.
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs în termen reclamanta SC C. SRL – în faliment, prin avocat C.O.
În motivarea recursului s-a arătat că trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 69 alin. (2) C. proc. civ., întrucât pct. 175.2 din Normele metodologice de aplicare a art. 176 C. proCod Fiscal adaugă la lege; că instanţa nu s-a pronunţat asupra tardivităţii contestaţiei formulate la A.N.A.F.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Din probele administrate în cauză se reţine că faţă de SC C. SRL Oradea, prin încheierea nr. 530 din 24 octombrie 2005 a Tribunalului Bihor, în baza art. 38 din Legea nr. 64/1995, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii falimentului şi dizolvării societăţii, desemnând lichidator pe SC C.V.A. SRL.
Conform art. 50 din Legea nr. 64/1995, deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare iar potrivit art. 49 din aceeaşi lege, toate actele efectuate de debitor ulterior deschiderii producerii, sunt nule. La data formulării acţiunii, 10 martie 2008, era în vigoare Legea nr. 85/2006, care a abrogat Legea nr. 64/1995.
Potrivit art. 47 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, dreptul de administrare al debitorului încetează de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
Art. 1 pct. 30 din Legea nr. 64/1995 stabileşte că ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului debitorului, conducerea fiind preluată de lichidator.
Prin această dispoziţie legală se instituie un mandat al lichidatorului, în concordanţă cu dispoziţiile art. 67 C. proc. civ., care menţionează că părţile pot să exercite drepturile procedurale prin mandatar.
Acţiunea societăţii comerciale a fost formulată de fostul administrator, B.I., prin avocat, administrator care nu mai avea calitatea de reprezentant al societăţii aflate în faliment, în temeiul dispoziţiilor legale mai sus menţionate.
Ca urmare, instanţa de fond în mod legal a respins acţiunea ca fiind făcută de o persoană fără calitate şi nu a mai avut a analiza motivele acţiunii referitoare la Decizia constată.
În ce priveşte invocarea de către recurentă a dispoziţiilor art. 69 alin. (2) C. proc. civ., se constată că nu au aplicabilitate, deoarece acţiunea a fost făcută de o persoană fără calitate (fostul administrator) prin avocat şi nu de avocat ca reprezentant al societăţii comerciale.
De asemenea, nu se analizează prevederile pct. 175 din Normele metodologice de aplicare a art. 176 C. proCod Fiscal, întrucât acestea au fost avute în vedere de A.N.A.F. la propunerea Deciziei nr. 61/2006, decizie care nu poate fi verificată de instanţă deoarece aşa cum s-a menţionat mai sus, acţiunea a fost respinsă pentru motivul că a fost formulată de o persoană fără calitate de reprezentant.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC C. SRL Oradea împotriva sentinţei civile nr. 96/CA din 26 mai 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 676/2009. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 865/2009. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
