ICCJ. Decizia nr. 906/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 906/2009
Dosar nr. 3635/99/2008
Şedinţa publică din 18 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 30 mai 2008, reclamantul C.C. a chemat în judecată Poliţia Municipiului Iaşi şi primarul localităţii, solicitând obligarea pârâţilor să ia măsurile legale împotriva persoanelor care folosesc clandestin un apartament situat în Iaşi.
Cauza a fost soluţionată în fond de Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 871 din 3 octombrie 2008 prin care s-a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul, cerere înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. 3635/99/2008.
Prin încheierea din 2 februarie 2009 această instanţă a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr. 97/2005 şi ale Legii nr. 230/2007, pe considerentul că prevederile criticate nu au legătură directă şi nemijlocită cu soluţionarea recursului.
Împotriva încheierii a declarat recurs reclamantul C.C., arătând că instanţa a procedat greşit, reţinând că dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate s-a invocat nu au legătură cu soluţionarea cauzei, deşi, fiind neclare, dau naştere la interpretări diferite, putând conduce la încălcarea unor drepturi constituţionale.
Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, Curtea reţine că prin OUG nr. 97/2005 se reglementează activitatea de stare civilă şi de evidenţă informatizată a persoanelor, iar prin Legea nr. 230/2007 înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.
În raport de prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că instanţa de fond a respins în mod justificat cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reţinând că excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor cuprinse în alin. (1) al textului menţionat, în sensul existenţei legăturii cu soluţionarea cauzei.
Astfel, examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că motivul de neconstituţionalitate invocat nu priveşte dispoziţiile legale criticate, ca atare, ci aplicarea lor, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, excede competenţei instanţei de contencios constituţional, aceasta neavând ca atribuţie cenzurarea aplicării legii de către instanţele judecătoreşti.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.C. împotriva încheierii din 2 februarie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 867/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 10/2009. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
