ICCJ. Decizia nr. 117/2010. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 117/2010
Dosar nr. 741/39/2009
Ședința publică din 15 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentinţa nr. 138 din 29 iunie 2009 a Curţii de Apel Suceava a fost respinsă ca nefondată acţiunea reclamantului O.R. în contradictoriu cu pârâţii A.D.S. - O.N.R.V.A. şi N.S.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa investită cu soluţionarea cauzei a reţinut că reclamantul este unic proprietar al suprafeţei de 8.9745 ha teren extravilan şi a 5,99 ha teren extravilan în coproprietate, astfel că la data formulării cererii pentru recunoaşterea calităţii de rentier agricol, reclamantul avea mai mult de 10 ha teren arabil în proprietate, situaţie în care nu se poate recunoaşte calitatea de rentier solicitată.
Instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile art. 9 alin. (1), titlul XI din Legea nr. 247/2005 definesc calitatea de rentier agricol, iar una dintre condiţiile pentru acordarea acestei calităţi este aceea de a deţine în proprietate până la 10 ha de teren agricol, condiţie care nu este îndeplinită de reclamant care deţine în proprietate o suprafaţă mai mare de teren.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând sentinţa pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
Recurentul a arătat faptul că sunt depuse la dosar acte din care rezultă că deţine în proprietate numai 7,46 ha teren agricol extravilan şi 0,21424 ha teren intravilan, astfel că îndeplineşte condiţia prevăzută de lege şi are şi vârsta de 76 de ani, iar instanţa de fond în mod greşit a interpretat probele aflate la dosar.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului formulat în temeiul dispoziţiilor art. 299 coroborate cu art. 4 C. proc. civ., mai înainte de a cerceta motivele invocate, a constatat că recursul nu a fost timbrat, deşi recurentul a fost citat cu menţiunea achitării taxei datorate pentru soluţionarea recursului declarat.
În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 lei şi cu 0,15 lei timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997.
Având în vedere faptul că recurentul nu şi-au îndeplinit obligaţia ce îi revenea, conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte va aplica sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 şi, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de O.R. împotriva sentinţei nr. 138 din 29 iunie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 116/2010. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 118/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi.... → |
|---|
