ICCJ. Decizia nr. 120/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 120/2010
Dosar nr. 314/45/2009
Ședința publică din 15 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin sentinţa nr. 98 din 1 iunie 2009 a Curţii de Apel Iaşi a fost respinsă acţiunea reclamanţilor P.V., C.L., C.L., C.V., G.E., M.I., M.F., P.M., P.M., P.C., S.R., S.D., Ş.G., Ţ.G. și V.D. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României şi chematul în garanţie M.F.P. prin D.G.F.P. Vaslui.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa investită cu soluţionarea cauzei a reţinut că reclamanţii sunt funcţionari publici- controlori financiari, în cadrul Curţii de Conturi a României şi sunt salarizaţi conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 160/2000, iar creşterile salariale solicitate, respectiv calcularea indemnizaţiilor la valoarea de referinţă sectorială, nu poate fi acordată decât în condiţiile O.U.G. nr. 27/2007 care prevăd în anexa II o valoare de referinţă sectorială de 282 lei pentru anul 2007, iar nu de 331 lei aşa cum susţin reclamanţii.
Instanţa a precizat că atât timp cât printr-un act normativ special au fost prevăzute expres creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 la Curtea de Conturi a României, precum şi valoarea de referinţă sectorială raportat la care se calculează indemnizaţiile, reclamanţii nu se pot prevala de alte valori stabilite prin hotărâri judecătoreşti anterioare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii P.V., C.L., C.L., C.V., G.E., M.I., M.F., P.M., P.M., P.C., S.R., S.D., Ş.G., Ţ.G. și V.D., criticând sentinţa pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
Prin motivele de recurs formulate, recurenţii au criticat soluţia instanţei de fond, arătând că au calitatea de angajaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul Camerei de Conturi Vaslui, fiind încadraţi pe funcţia de controlori financiari (în prezent auditori publici externi), aflându-se în raporturi de muncă cu pârâta Curtea de Conturi a României.
Recurenţii au arătat că până la data de 31 decembrie 2006 pârâta a calculat indemnizaţiile la valoarea de referinţă sectorială de 332 lei, aşa cum a stabilit Tribunalul Vaslui prin sentinţa nr. 794/2007, iar în mod greşit pârâta de la 1 ianuarie 2007 a revenit la valoarea de referinţă sectorială anterioară sentinţei, respectiv 282 lei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului formulat în temeiul dispoziţiilor art. 299 coroborate cu art. 4 C. proc. civ., din oficiu a constatat că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. şi va admite recursul, urmând să trimită cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Vaslui, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte a constatat că sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea competenţei altei instanţe, întrucât natura raporturilor juridice născute între părţi nu este de drept administrativ, ci de dreptul muncii, reclamanţii având calitatea de angajaţi cu contract de muncă şi nu au calitatea de funcţionari publici.
Relevantă în cauză, pentru determinarea instanţei competente, este natura juridică a raporturilor născute între părţi care, după cum s-a arătat, nu este de drept administrativ, întrucât reclamanţii sunt persoane încadrate pe bază de contract individual de muncă în posturi de natură contractuală, care nu au fost stabilite şi avizate ca funcţii publice în sensul dispoziţiilor art. 107, art. 111 alin. (2) raportate la dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată.
Pentru aceste considerente, văzând că hotărârea instanţei de fond este dată cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Vaslui, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de P.V., C.L., C.L., C.V., G.E., M.I., M.F., P.M., P.M., P.C., S.R., S.D., Ş.G., Ţ.G. și V.D. împotriva sentinţei nr. 98 din 1 iunie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Vaslui, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 119/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 121/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
