ICCJ. Decizia nr. 2089/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2089/2010
Dosar nr.2223/33/2009
Şedinţa publică din 23 aprilie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanţă
În cursul soluţionării acţiunii având ca obiect anularea Deciziei nr. 84 din 22 aprilie 2009 şi a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare, s-a invocat excepţia de nelegalitate a HG nr. 831/2004 privind aprobarea normelor privind limitele admisibile de perisabililtate la mărfuri în procesul de comercializare.
Prin Încheierea din data de 11 decembrie 2009 a Tribunalului Cluj s-a dispus sesizarea Curţii de Apel Cluj pentru soluţionarea excepţiei.
În motivarea excepţiei, reclamanta a arătat că potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Cod Fiscal, perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, cu avizul M.F.P. sunt deductibile la determinarea profitului impozabil.
S-a precizat că HG nr. 831/2004 a fost contrasemnată de M.F.P., dar aceasta nu echivalează cu avizarea proiectului, avizul având caracter conform şi în lipsa acestuia actul este nul.
De asemenea, s-a apreciat că A.N.Î.M.M.C. nu face parte din categoria organelor administraţiei publice centrale, că oricum aceasta nu are competenţa de a iniţia o hotărâre de guvern privind limitele de perisabilitate ale mărfurilor în procesul de comercializare, întrucât excede scopului acesteia, ceea ce este interzis de Decretul nr. 31/1954.
Prin Întâmpinare, D.G.F.P. Cluj a solicitat respingerea excepţiei, întrucât HG nr. 831/2004 îndeplineşte toate condiţiile de formă menţionate în art. 21 alin. (3) lit. d) din Cod Fiscal
Pârâtul, Guvernul României a invocat, prin întâmpinare, excepţia inadmisibilităţii cererii, întrucât art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a reglementat această procedură care se referă la actul administrativ unilateral cu caracter individual nu şi la actele administrative cu caracter normativ.
Pe fond, s-a arătat că proiectul de hotărâre de guvern a fost avizat de Consiliul legislativ, la elaborarea actului fiind respectate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Prin Sentinţa nr. 42/2010 Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de nelegalitate formulată de reclamanta SC "A.P." SRL Cluj împotriva pârâţilor D.G.F.P. Cluj şi Guvernul României; a respins excepţia inadmisibilităţii; a constatat nelegalitatea HG nr. 831/2004.
Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că excepţia inadmisibilităţii este neîntemeiată, întrucât actul atacat are un destinatar predeterminat.
Judecătorul fondului a considerat că HG nr. 831/2004 a fost adoptată fără avizul M.F.P., aviz care, potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Cod Fiscal, are caracter obligatoriu şi a cărui lipsă atrage nulitatea actului normativ adoptat.
S-a precizat că prin contrasemnare nu se acoperă lipsa avizului, deoarece aceasta reprezintă o altă etapă în existenţa actului administrativ normativ.
Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii D.G.F.P. Cluj şi Guvernul României.
În motivele de recurs formulate de D.G.F.P. Cluj s-a criticat sentinţa, pentru că nu a fost precizată norma legală care atrage sancţiunea anulării actului, pentru lipsa avizului.
De asemenea, a precizat că hotărârea de guvern a fost avizată de M.F.P. anterior obţinerii avizului Consiliului Legislativ.
Guvernul României a menţionat în motivele de recurs că actul normativ a fost avizat de Consiliul Legislativ, anterior fiind avizat proiectul de hotărâre.
S-a mai invocat excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate cu privire la actele administrative normative.
Din analiza excepţiei de nelegalitate, a motivelor de recurs şi a legislaţiei aplicabile, Înalta Curte reţine.
Situaţia de fapt
Prin Hotărârea nr. 831/2004, Guvernul României, în baza art. 21 alin. (3) lit. d) din Cod fiscal a aprobat normele privind limitele legale de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare. Reclamanta a considerat că hotărârea este nelegală pentru motivele enunţate mai sus.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c) - act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ;
art. 4 alin. (1) - Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze.
Legea nr. 24/2000 - art. 8 alin. (1) - În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării.
Alin. (2) - După elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.
Cod Fiscal - art. 21 alin. (3) lit. d) - sunt deductibile fiscal, perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul M.F.P.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate.
Această excepţie este nefondată, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.
Practica judiciară unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în această materie este constantă, în sensul că pot fi cenzurate pe calea excepţiei de nelegalitate actele administrative unilaterale, atât cele cu caracter normativ cât şi actele administrative individuale, întrucât ambele categorii aparţin sferei actelor administrative unilaterale, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) teza 1 din Legea contenciosului administrativ.
Referitor la fondul excepţiei de nelegalitate
Potrivit art. 21 alin. (2) lit. d) din Cod Fiscal au deductibilitate limitată perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul M.F.P.
Avizarea proiectelor actelor administrative normative este reglementată în art. 8 al Legii nr. 24/2000, intitulat avizarea proiectelor.
În baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, în cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării.
În speţă, iniţiatorul proiectului a fost A.N.Î.M.M.C., care este un organ al administraţiei publice centrale.
Interesat în aplicarea acestui act normativ era potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Cod Fiscal, M.F.P., aşadar se impunea ca proiectul să fie avizat de M.F.P.
Nota de fundamentare a proiectului, evidenţiază că proiectul a fost supus spre analiză şi aprobare, M.F.P.
Aceeaşi notă conţine menţiunea "avizăm favorabil", urmând semnătura şi ştampila M.F.P.
În acest context precizăm că avizul conform sau obligatoriu reprezintă o opinie pe care organul care adoptă sau emite un act administrativ de autoritate este obligat, potrivit legii, să le ceară unui anumit organ al administraţiei publice, iar la emiterea actului trebuie să se conformeze avizului.
Astfel de avize sunt expres prevăzute în lege, iar lipsa lor atrage nulitatea actului administrativ de autoritate.
Revenind la speţă, proiectul de hotărâre a fost avizat de M.F.P., potrivit cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. d) din Cod Fiscal, după cum s-a arătat mai sus.
De asemenea, există şi avizul Consiliului legislativ, astfel că HG nr. 831/2004 îndeplineşte toate condiţiile de formă prevăzute în lege, situaţie în care în mod eronat s-a admis excepţia de nelegalitate a hotărârii.
Invocarea de către instanţa de fond a prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 este lipsită de relevanţă, pentru că textul respectiv se referă la publicarea actelor normative, ori în cauză s-a susţinut nelegalitatea hotărârii ca urmare a lipsei avizului conform al M.F.P., aviz care a fost dat de M.F.P. asupra proiectului de hotărâre de Guvern.
Având în vedere considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., vor fi admise recursurile declarate de D.G.F.P. Cluj şi de Guvernul României, se va modifica sentinţa în sensul respingerii excepţiei de nelegalitate a HG nr. 831/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de D.G.F.P. Cluj şi de Guvernul României împotriva Sentinţei civile nr. 42 din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge excepţia de nelegalitate a HG nr. 831/2004, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 23 aprilie 2010.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2090/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 2122/2010. Contencios → |
|---|
