ICCJ. Decizia nr. 2341/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2341/2010
Dosar nr. 953/39/2009
Şedinţa publică din 5 mai 2010
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii.
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Suceava, reclamantul D.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Suceava, anularea hotărârii nr. 5322 din 29 iunie 2009 emisă de pârâtă şi acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza acţiunii.
Reclamantul a arătat că în luna martie 1945, împreună cu familia sa compusă din 5 persoane au primit ordin de a evacua locuinţa din loc. Belceşti, jud. Iaşi, în loc. Bascov, jud. Argeş.
A mai susţine reclamantul că plecarea din refugiu a fost motivată şi de faptul că, dacă ar fi rămas sub ocupaţie sovietică, ar fi fost expuşi unor măsuri represive.
3. Hotărârea instanţei de fond.
Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr.225 din 9 noiembrie 2009 a admis acţiunea formulată de reclamantul D.M., a dispus anularea Hotărârii nr. 5322 din 29 iunie 2009 emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 189/2000 din cadrul Casei Judeţene de Pensii Suceava şi a constatat că reclamantul are calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000 pentru perioada 07 aprilie 1944-06 martie 1945.
4. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond.
Instanţa de fond a reţinut că, reclamantul a făcut dovada că a fost evacuat în localitatea Sânnicolaul Mare, în sensul prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 189/2000 modificată, respectiv din cauza persecuţiilor etnice.
II. Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Suceava a declarat recurs împotriva sentinţei nr. 225 din 9 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, criticând-o pentru nelegalitate, susţinând în esenţă că, din documentele depuse de contestator nu reiese că acesta şi familia acestuia a fost evacuat din loc. Belceşti, jud. Iaşi, în loc. Bascov, jud. Argeş, datorită persecuţiilor etnice, în sensul prevederilor art. 1 din Legea nr. 189/2000, modificată şi completată.
Examinând sentinţa atacată, fată de critica formulată în recurs, probele administrate în cauză, dispoziţiile legale incidente pricinii, precum şi potrivit art. 3041 C. proc. civ., se constată că, recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.
Prin Legea nr. 189/2000 legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii persoanelor care au fost victime şi/sau au avut de suferit ca urmare a persecuţiilor etnice.
Potrivit art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, astfel cum a fot modificată prin Legea nr. 586/2002, de prevederile acestei legi beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost evacuat, refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate.
Din conţinutul textului menţionat, rezultă că în ceea ce priveşte acordarea drepturilor compensatorii nu se face nici o diferenţiere între persoanele care, din motive etnice, au fost evacuate, refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate, legiuitorul urmărind ca de aceste drepturi să beneficieze toate persoanele, cetăţeni români care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor etnice.
De asemenea, trebuie precizat că vor beneficia de prevederile Legii nr. 189/2000 persoanele care, suferind persecuţii din motive etnice au fost evacuate, refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate, indiferent dacă la data strămutării aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamantul, în luna martie 1944, împreună cu familia sa a primit ordin scris de a evacua locuinţa din localitatea Belceşti, jud. Iaşi, în loc. Bascov, jud. Argeş ( a se vedea extrasul eliberat de Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Argeş).
Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, mutarea reclamantului şi a familiei acestuia, într-o altă localitatea decât cea de domiciliu, chiar justificată pe relaţii de serviciu, constituie persecuţie etnică.
Ca atare, mutarea reclamantului dintr-o localitate în alta a fost determinată de persecuţii etnice şi nu de evenimente de război, reclamantul fiind cetăţean român, de etnie română, născut în comuna Belceşti, jud. Iaşi.
Mai mult decât atât, având în vedere că la dosarul cauzei au fost depuse Hotărârea nr. 2506 din 30 martie 2009, emisă de Casa Judeţeană de Pensii Iaşi, respectiv Hotărârea nr. 17368/151 din 20 mai 2009 emisă de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti prin care s-au admis cererile formulate de sora reclamantului, respectiv tatăl acestuia, cu consecinţa stabilirii calităţii de beneficiari ai Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare şi acordării unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, se prezumă că şi acesta este îndreptăţit a i se recunoaşte calitatea de beneficiar al drepturilor prevăzute de actul normativ menţionat.
In consecinţă, se va respinge recursul declarat de pârâtă ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava împotriva sentinţei nr. 225 din 9 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2340/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2342/2010. Contencios → |
---|