ICCJ. Decizia nr. 2448/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2448/2010
Dosar nr. 2026/54/200.
Şedinţa publică din 11 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 383 din 22 octombrie 2009. Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta T.V. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj, a anulat hotărârea nr. 34 din 28 mai 2005 emisă de pârâtă şi a obligat-o pe aceasta să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantei drepturile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) din OG nr. 105/1999 aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, pentru perioada ianuarie 1941 - februarie 1945.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că prin hotărârea nr. 34 din 28 mai 2009. pârâta a respins cererea reclamantei pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, cu motivarea că este în imposibilitatea de a stabili data refugiului.
A reţinut instanţa că din declaraţia autentificată a martorului L.I., el însuşi beneficiar al drepturilor prevăzute de această lege. reiese că în timpul regimului hortyst, ca urmare a Dictatului de la Viena, reclamanta a fost refugiată împreună cu părinţii săi, în perioada ianuarie 1941 - februarie 1945 din localitatea Bociu, jud. Cluj, unde aveau domiciliul, în localitatea Scrind- Făsineţ. judeţul Cluj.
In raport astfel, cu probele administrate cauzei şi cu prevederile legale incidente acesteia, instanţa a constatat că reclamanta este îndreptăţită să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, având în vedere că părinţii reclamantei, s-au refugiat din localitatea de domiciliu în altă localitate, împreună cu reclamanta, iar situaţia juridică a copiilor minori este identică cu cea a părinţilor.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj.
În motivare, recurenta-pârâtă a arătat că în mod greşit prima instanţă a constatat nelegalitatea hotărârii nr. 34 din 28 mai 2009 emisă de C.J.P. Dolj, având în vedere faptul că motivul respingerii, prin această hotărâre a cererii reclamantei de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000. îl constituie imposibilitatea stabilirii datei refugiului, din conţinutul documentelor depuse la dosarul cauzei, rezultând două perioade de refugiu. respectiv: ianuarie 1941 şi iunie 1941.
Examinând sentinţa Curţii de apel prin prisma recursului declarat, cât şi sub toate aspectele, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este legală, aşa încât o va menţine.
Prima instanţă a stabilit în mod corect că intimata-reclamantă T.V. împreună cu familia sa, a fost nevoită să se refugieze localitatea Bociu, jud. Cluj, în localitatea Scrind - Făsineţ, judeţul Cluj, în perioada ca urmare a persecuţiilor de natură etnică exercitate de autorităţile hortiste după cedarea Ardealului de Nord. încadrându-se astfel în dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 189/2000 - aspect ce rezultă fără putinţă de tăgadă din probatoriul administrat în cauză.
De altfel, pârâta nici în faţa primei instanţe, nici în faţa instanţei de recurs, nu a înţeles să conteste existenţa refugiului reclamantei T.V., şi a familiei acesteia, susţinând doar faptul că reclamanta nu a făcut dovada datei exacte a refugiului său.
Or, în condiţiile în care refugiul reclamantei este dovedit şi necontestat, motivul invocat de pârâtă pentru a-i refuza reclamantei acordarea drepturilor prevăzute de lege, respectiv imposibilitatea stabilirii datei exacte a începerii refugiului acesteia, apare ca fiind nejustificat, şi aceasta cu atât mai mult cu cât, acest aspect putea fi stabilit din probele administrate, astfel cum în mod corect a procedat şi instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Penii Dolj împotriva sentinţei nr. 383 din 22 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2445/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2450/2010. Contencios → |
|---|
