ICCJ. Decizia nr. 2465/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2465/2010
Dosar nr. 1786/2/2009
Şedinţa publică din 12 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 27 februarie 2009, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta SC B.P.I. SRL Bucureşti a chemat în judecată Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi pe S.A., director general la Direcţia generală politică energetică – Organismul intermediar pentru energie, solicitând anularea deciziei nr. 595028 din 16 decembrie 2008 şi a tuturor actelor administrative subsecvente.
De asemenea, reclamanta a cerut reluarea operaţiunii de acordare a fondurilor structurale, precum şi obligarea pârâţilor în solidar la 6.006.000 euro, în echivalent, reprezentând daune materiale şi 33.000 euro/zi de întârziere, în echivalent, daune cominatorii.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că Decizia a cărei anulare o solicită, prin care i-a fost eliminată cererea de finanţare, este nelegală, aprecierile privind tardivitatea contestaţiei neavând relevanţă în cauză.
Prin sentinţa civilă nr. 3349 din 20 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia invocată de pârâţi şi a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că societatea reclamantă nu a efectuat procedura prealabilă în condiţiile legale, întrucât nu a respectat termenul de 10 zile prevăzut pentru contestarea deciziei pe cale administrativă, de Ghidul solicitantului.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta SC B.P.I. SRL Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a învederat că instanţa de fond a interpretat în mod eronat dispoziţiile art. 8.3 din Secţiunea B a Ghidului solicitantului, raportate la prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
În acest sens, s-a arătat că procedura prevăzută de art. 8.3 din Ghidul solicitantului nu este obligatorie pentru legala sesizare a instanţei de contencios administrativ, soluţia de respingere a acţiunii ca inadmisibilă fiind greşită, textul invocat ca temei legal prevăzând doar un drept facultativ care poate fi exercitat sau nu, la alegerea persoanei vătămate şi nicidecum o limitare a liberului acces la justiţie.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia.
Procedura prealabilă administrativă este astfel reglementată ca o condiţie de exercitare a dreptului la acţiune în contenciosul administrativ, a cărei neîndeplinire în termenele şi condiţiile prevăzute de lege atrage inadmisibilitatea cererii.
În condiţiile în care o lege specială prevede această procedură prealabilă, se aplică întotdeauna acele dispoziţii şi doar atunci când nu există prevederi speciale devine aplicabil textul art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ.
În cauză, reclamanta a optat pentru depunerea contestaţiei împotriva deciziei prin care a fost eliminată din procesul de selecţie în vederea obţinerii de fonduri structurale, potrivit legii speciale, respectiv Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 2287/2008.
În condiţiile în care reclamanta a optat pentru această procedură prealabilă, avea obligaţia de a respecta inclusiv termenul de depunere a contestaţiei, cerinţă pe care nu a îndeplinit-o.
În aceste împrejurări, contestaţia depusă la Organismul intermediar pentru energie a fost corect respinsă ca tardivă, fiind depusă cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de Ghidul solicitantului.
Instanţa de fond sesizată cu judecarea acţiunii în anulare, constatând neîndeplinirea procedurii prealabile, a dispus în mod just respingerea acţiunii ca inadmisibilă, criticile formulate fiind astfel neîntemeiate.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC B.P.I. SRL Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 3349 din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 2.380 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către intimatul-pârât S.A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2463/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2466/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|