ICCJ. Decizia nr. 2485/2010. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2485/2010
Dosar nr. 9858/1/2009
Şedinţa publică din 12 mai 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1565 din 19 martie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca nefondat recursul declarat de P.N. împotriva sentinţei civile nr. 2009 din 30 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti.
Împotriva acestei decizii la data de 15 decembrie 2008, P.N. a formulat în condiţiile prevăzute de art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. contestaţie în anulare, solicitând anularea deciziei contestate şi admiterea recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 2009 din 30 iunie 2008, urmând a fi modificată hotărârea, în sensul admiterii acţiunii, anulării actului administrativ nr. 767 din 13 aprilie 2006 şi obligarea pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la recuperarea pagubei produsă prin diminuarea cuantumului pensiei în perioada noiembrie 2000-10 ianuarie 2004.
În motivarea contestaţiei, s-a susţinut că hotărârea instanţei de recurs este rezultatul unei erori substanţiale, prin confundarea datelor materiale ale dosarului.
Contestatorul a arătat că instanţa de recurs s-a aflat într-o gravă confuzie cu privire la obiectul acţiunii şi la conţinutul celor trei adrese depuse dosar, omiţând să cerceteze datele cuprinse în aceste înscrisuri, care reprezintă elemente importante pentru soluţionarea pricinii.
Din acest motiv, s-a considerat că analiza probelor dosarului de către instanţa de recurs a fost superficială, nefiind stabilită adevărata stare de fapt a cauzei, ceea ce constituie o veritabilă eroare materială, prin confundarea unor date şi elemente importante ale dosarului.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale, sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze pe vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Motivele pentru care contestatorul a solicitat retractarea deciziei nr. 1565 din 19 martie 2009 nu se încadrează în ipotezele juridice reglementate pentru calea extraordinară de atac exercitată, întrucât nu se referă la erori materiale, legate de aspectele formale ale judecării recursului sau la omisiunea examinării unui nou motiv de recurs.
Interpretarea dată de instanţa de recurs probelor administrate în cauză, exclusiv celor trei adrese indicate de contestator, nu constituie o greşeală materială, care să justifice retractarea unei hotărâri irevocabile în baza art. 318 C. proc. civ.
Contestaţia în anulare specială a fost prevăzută de acest text de lege pentru cazul erorilor materiale privind actele de procedură şi nu vizează probleme de fond, cum sunt cele referitoare la aprecierea probelor administrate şi situaţia de fapt avută în vedere la judecarea recursului.
În consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute expres şi limitativ de art. 318 C. proc. civ., pentru retractarea hotărârii instanţei de recurs, Înalta Curte va respinge ca nefondată prezenta contestaţie în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de P.N., împotriva deciziei nr. 1565 din 19 martie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2482/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2487/2010. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|