ICCJ. Decizia nr. 2805/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2805/2010
Dosar nr. 1849/33/200.
Şedinţa publică din 27 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 647 din 9 decembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, a admis excepţia lipsei plângerii prealabile şi pe cale de consecinţă a respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a Deciziei nr. 290 din 13 octombrie 2009 emisă de Inspecţia Muncii din cadrul pârâtului, formulată de reclamanta B.M.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 290 din 13 octombrie 2009, Inspectorul General de Stat a decis ca, începând cu data de 14 octombrie 2009, să înceteze contractul său de management nr. 66 din 25 mai 2009, potrivit prevederilor OUG nr. 105/2009, contract încheiat în baza Ordinul nr. 930 din 25 mai 2009, prin care a fost numită în funcţia de director coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş.
Reclamanta, considerând nulă şi nelegală Decizia nr. 290 din 13 octombrie 2009, a formulat plângere prealabilă, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acţiunii reclamantei, admiterea excepţiei lipsei competenţei materiale a Curţii de Apel Cluj, a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a ministerului precum şi a excepţiei lipsei procedurii prealabile.
Instanţa de fond a mai reţinut că, în cauză, cererea de suspendare a fost formulată de către reclamantă în contradictoriu cu „Inspecţia Muncii din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale" - prin urmare cu emitentul deciziei, astfel că a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Instanţa a apreciat că există o anumită deficienţă de formulare cu privire la indicarea pârâtului din cererea de suspendare, dar din modul de redactare rezultă în mod cert că are calitate de pârât Inspecţia Muncii. Mai mult examinând Decizia nr. 290 din 13 octombrie 2009, instanţa a constatat că aceasta poartă antetul „Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Inspecţia Muncii", reclamanta indicând exact această denumire. Ori invocarea propriei culpe pentru respingerea cererii părţii adverse nu poate fi primită.
în ceea ce priveşte excepţia lipsei procedurii prealabile instanţa a reţinut că reclamanta a depus la dosarul cauzei plângerea prealabilă, dar nu a făcut dovada că această plângere a fost transmisă pârâtului, deşi a fost citată cu acesta menţiune, motiv pentru care a admis excepţia lipsei plângerii prealabile, respingând acţiunea ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta B.M. a declarat recurs, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale, instanţa de fond neţinând seama de probele administrate, existente la dosar.
Recursul este fondat şi va fi admis.
Examinând actele dosarului şi motivele de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Curtea de Apel a respins ca fiind inadmisibilă cererea de suspendare a deciziei nr. 290/2009, emisă de intimata-pârâtă, apreciind că deşi recurenta-reclamantă a depus la dosar plângerea prealabilă nu a făcut dovada că aceasta a fost transmisă pârâtului.
Din examinarea actelor dosarului, rezultă fără posibilitate de tăgadă că într-adevăr la fila 4 a dosarului de fond, B.M. a formulat plângere prealabilă fondată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004, art. 7 împotriva Deciziei nr. 290/2009 emisă de Inspecţia Muncii, plângere expediată către autoritatea administrativă la 14 octombrie 2009.
Dealtfel, recurentei-reclamante i s-a şi răspuns la plângerea prealabilă de către intimată, răspuns înregistrat sub nr. 1740 din 18 noiembrie 2009 şi anexat la dosarul de recurs.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recurenta a îndeplinit condiţiile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care va admite recursul declarat şi va casa sentinţa atacată cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca odată cu cercetarea fondului să fie avute în vedere toate aspectele invocate de recurentă în acţiunea iniţială privind suspendarea Deciziei nr. 290/2009, în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de B.M. împotriva sentinţei civile nr. 647 din 9 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2803/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2808/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
