ICCJ. Decizia nr. 319/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 319/2010
Dosar nr. 8865/1/2009
Şedinţa publică din 22 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, petentul O.D.M.C. a solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 2524 din 17 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Decizia nr. 4572 din 08 decembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
A. În motivarea cererii, petentul a arătat că în considerentele sentinţei civile nr. 2524 din 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-au redactat eronat:
1) la fila x alin. (3) s-a consemnat greşit.
„Astfel, C.G. a fost condamnat prin sentinţa civilă nr. 946/1958 ... definitivă prin S.S.P.R. din Decembrie 1989 nr. 2639 din 22 noiembrie 1958 a Tribunalului Militar al Reg. a II-a Militare" în loc de:
„Astfel, C.G. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 946/1958 definitivă prin Decizia nr. 2639 din 22 noiembrie 1958 a Tribunalului Militar al Reg. II-a Militare."
2) la fila x alin. (6), s-a redactat greşit.
„Prin Decizia penală nr. 274 din 19 octombrie 1962 a Colegiului Militar al Tribunalului Suprem s-a admis recursul în supraveghe împotriva sentinţei 946/1956 şi S.S.P.R. din Decembrie 1989 nr. 2369/19548, s-au casat .." în loc de:
„Prin Decizia penală nr. 274 din 19 octombrie 1962 a Colegiului Militar al Tribunalului Suprem s-a admis recursul în supraveghere împotriva sentinţei nr. 946/1958 şi deciziei nr. 2639/1958 s-au casat."
B. Petentul a mai arătat că în considerentele deciziei nr. 4572/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-au redactat eronat:
1) la pag. 11 rândul 2 s-a tehnoredactat greşit:
„..întrucât a ajutat pe nepotul său O.D. în perioada .." în loc de:
„..întrucât a ajutat pe nepotul său O.D. în perioada ..".
2) la pag. 11, rândul 8 s-a consemnat greşit:
„.. fapta penală comisă de O.D. ca fiind de drept comun .." în loc de:
„..fapt penală comisă de O.D. ca fiind de drept comun ..".
Prin sentinţa civilă nr. 94/ CC din 7 octombrie 2009, pronunţată în Camera de Consiliu, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a disjuns capătul de cerere privind îndreptarea erorilor materiale strecurate în considerentele deciziei civile nr. 4572/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în considerentele sentinţei civile nr. 2524 din 17 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 13545/1/2005 în sensul că:
- la fila x alin. (3) din sentinţa civilă menţionată se va trece în mod corect „sentinţa penală nr. 946/1958 a Tribunalului Militar Bucureşti, definitivă prin Decizia nr. 2639 din 22 noiembrie 1958 a Trib. Militar al Reg. II-a Militare" în loc de „sentinţa civilă nr. 946/1958 a Tribunalului Militar Bucureşti, definitivă prin S.S.P.R. din Decembrie 1989 nr. 2639 din 22 noiembrie1958 a Tribunalului Militar al Reg. II-a Militare" cum eronat s-a trecut în considerente;
- la fila x alin. (6) din sentinţa civilă menţionată se va trece în mod corect „Prin Decizia penală nr. 274 din 19 octombrie 1962 a Colegiului Militar al Tribunalului Suprem s-a admis recursul în supraveghere împotriva sentinţei nr. 946/1958 şi deciziei 2639/1958" în loc de „Prin Decizia penală nr. 274 din 19 octombrie 1962 a Colegiului Militar al Tribunalului Suprem s-a admis recursul în supraveghere împotriva sentinţei nr. 946/1956 şi S.S.P.R. din Decembrie 1989 nr. 2369/19548" cum eronat s-a trecut în considerente.
De asemenea, a admis excepţia necompetenţei materiale în privinţa capătului de cerere privind îndreptarea erorilor materiale strecurate în considerentele deciziei civile nr. 4572/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a declinat competenţa în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a reţinut, în esenţă următoarele:
A apreciat că din interpretarea logico-sistematică şi teleologică a prevederilor art. 281 şi art. 2811 C. proc. civ., rezultă că cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate în Decizia civilă nr. 4572/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, este de competenţa instanţei supreme, care a pronunţat hotărârea vizată, şi a admis excepţia necompetenţei materiale în privinţa acestui capăt de cerere cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a acestuia în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind îndreptarea erorilor materiale strecurate în considerentele sentinţei civile nr. 2524 din 17 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa a observat că erorile semnalate se confirmă, astfel că a dispus îndreptarea acestora.
Împotriva sentinţei civile nr. 94/ CC din 7 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs petentul O.I., apreciind că cererea numitului O.D. de îndreptare a erorilor materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 2524/2007 este neîntemeiată.
A considerat că, admiţând această cerere, instanţa a încălcat principiul dezinvestirii, în sensul că nu mai poate reveni asupra hotărârii atâta vreme cât considerentele sentinţei fac corp comun cu dispozitivul acesteia, ambele intrare în puterea de lucru judecat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de recurs formulate şi din oficiu, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 281 C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, prin încheiere dată în camera de consiliu.
În cauză, Înalta Curte observă că erorile semnalate în cererea de îndreptare formulată de petentul O.I., strecurate în sentinţa civilă nr. 2524/2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sunt rezultatul unor greşeli materiale care nu au influenţat convingerea instanţei şi cu atât mai puţin soluţia adoptată de aceasta.
În atare situaţie, îndreptarea erorilor materiale în discuţie nu modifică cu nimic motivele de fapt şi de drept care au stat la baza pronunţării dispozitivului hotărârii pronunţate, astfel că susţinerea recurentului potrivit căreia s-ar încălca principiul puterii de lucru judecat nu poate fi reţinută.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petentul O.I. împotriva sentinţei civile nr. 94/ CC din 7 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 318/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 330/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
