ICCJ. Decizia nr. 3486/2010. Contencios. Alte cereri. Revizuire - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3486/2010
Dosar nr. 1371/1/2010
Şedinţa publică din 29 iunie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia Civilă nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a fost admis recursul declarat de P.A. în contradictoriu cu intimaţii - pârâţi Primarul comunei Tortomanu şi Primăria comunei Tortomanu, modificându-se în tot sentinţa recurată în sensul admiterii, în parte, a acţiunii.
Instanţa de recurs a dispus reintegrarea în funcţia publică de secretar a recurentei, cu plata drepturilor băneşti cuvenite, începând cu data eliberării din funcţie şi până la reintegrare, respingând ca nefondat capătul de cerere privind acordarea de daune.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de recurs a reţinut că, prin Ordinul Prefectului Judeţului Constanţa nr. 388 din 12 octombrie 2000, recurenta - reclamanta P.A. a fost numită în funcţia de secretar al comunei Tortomanu, iar în perioada 30 august 2006-15 septembrie 2006 aceasta a efectuat concediul legal de odihnă, astfel că prin Dispoziţia nr. 118 din 29 august 2006, Primarul comunei Tortomanu a delegat atribuţiile acesteia către P.N.
La revenirea din concediu recurenta nu şi-a mai reluat atribuţiile, întrucât intimatul a emis Dispoziţia nr. 132 din 15 septembrie 2006 prin care a dispus că prevederile Dispoziţiei nr. 118/2006 îşi prelungesc valabilitatea până la definitivarea problemelor de serviciu ale recurentei.
A mai reţinut instanţa de recurs că Dispoziţia nr. 132 din 14 septembrie 2006 a format obiectul Dosarului nr. 1139/118/2006 al Tribunalului Constanta, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, care, prin sentinţa civilă nr. 364/CA din 28 martie 2007, a decis în sensul anulării actului atacat, sentinţă ce a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 399/CA din 20 septembrie 2007.
La data de 22 ianuarie 2007, intimatul a întocmit fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale recurentei pentru perioada 01 ianuarie 2006-31 decembrie 2006, aceasta obţinând un punct, adică calificativul „nesatisfăcător".
În aceeaşi zi în care a fost întocmită fişa de evaluare, intimatul a emis Dispoziţia nr. 40 din 22 ianuarie 2007 prin care a dispus eliberarea din funcţia de secretar al comunei a recurentei începând cu 21 februarie 2007, invocându-se prevederile art. 842 din Legea nr. 188/1999 şi art. 71 alin. (1) din Legea 215/2001, ulterior intimatul emiţând Dispoziţia nr. 43 din 25 ianuarie 2007 în sensul completării temeiului legal al art. 842 cu lit. d).
S-a mai reţinut, că prin sentinţa civilă nr. 1183 din 29 noiembrie 2007, Tribunalul Constanta a luat act că reclamanta a renunţat la capătul de cerere privind anularea Dispoziţiei nr. 39 din 22 ianuarie 2007, a anulat fişa de evaluare a performanţelor individuale ale reclamantei emisă la data 22 ianuarie 2007 pentru anul 2006, a anulat Dispoziţiile nr. 40 din 22 ianuarie 2007 şi 43 din 25 ianuarie 2007 emise de Primarul comunei Tortomanu, cu consecinţa reintegrării reclamantei în funcţia de secretar al comunei Tortomanu şi cu obligarea la plata drepturilor salariate cuvenite de la data eliberării din funcţie, până la reintegrarea în funcţie.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Primarul comunei Tortomanu, astfel că, prin Decizia nr. 292/CA din 24 mai 2008, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat, a modificat în parte hotărârea atacată în sensul că a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a dispoziţiilor 40 din 22 ianuarie 2007 şi 43 din 25 ianuarie 2007, respingând cererea de anulare a acestora ca inadmisibilă. Totodată, instanţa a respins cererea de reintegrare în funcţie şi de obligare a pârâţilor la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariate, cu menţinerea restului dispoziţiilor.
A constatat instanţa de recurs că dispoziţia din sentinţă privind anularea fişei de evaluare a rămas neschimbată, această situaţie reprezentând considerentul principal în emiterea Dispoziţiei nr. nr. 40 din 22 ianuarie 2007, modificată ulterior prin Dispoziţia nr. 43 din 25 ianuarie 2007.
S-a apreciat că prin faptul că recurentei i s-a anulat de către instanţă calificativul ,nesatisfăcător", calificativ ce l-a determinat pe intimat să dispună eliberarea recurentei din funcţie, în prezent aceasta resimte efectele negative ale Deciziei nr. 40 din 22 ianuarie 2007 ceea ce duce la crearea unei situaţii vătămătoare, inechitabile.
Instanţa de recurs a reţinut că pierderea funcţiei publice de secretar al comunei Tortomanu, iar mai ales imposibilitatea de repunere în situaţia anterioară, după anularea actului vătămător se circumscrie noţiunii de „bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
Prin neintegrarea în funcţia publică recurenta a fost privată de un drept constituit prin lege şi ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
De asemenea, prin neacordarea efectivă a drepturilor băneşti cuvenite de la data eliberării a avut loc o încălcare a art. 1 din Primul Protocol adiţional motiv pentru care, în baza art. 11 şi art. 20 din Constituţia României, instanţa a acordat prioritate reglementărilor internaţionale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenţiei.
S-a apreciat că în cauză reclamantă a avut o speranţă legitimă consacrată prin anularea fişei de evaluare, acesta fiind titulara unor interese patrimoniale care intră sub protecţia instituită de art. 1 din Protocolul 1, respectiv dreptul de fi reintegrat în funcţia publică cu plata drepturilor salariale aferente.
În ce priveşte capătul de cerere relativ la plata daunelor morale, instanţa de recurs a reţinut că recurenta nu a făcut dovada condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale.
Primarul comunei Tortomanu a formulat cerere de revizuire împotriva acestei hotărâri pe temeiul art. 233 pct. 7 C. proc. civ., solicitând anularea ei întrucât vine în contradicţie cu Decizia nr. 292/CA din 24 mai 2008 pronunţată de aceeaşi instanţă în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate, hotărâre prin care a fost respinsă cererea de anulare a dispoziţiilor nr. 40 şi 43/2007, precum şi aceea de reintegrare a reclamatei – intimate în funcţie şi de obligare a pârâţilor la plata de despăgubiri egale cu drepturile salariale.
Examinând actele prezentului dosar, având ataşate şi dosarele în care au fost pronunţate deciziile anterior indicate, Înalta Curte reţine că cererea de revizuire este întemeiată, în considerarea argumentelor ce succed.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
În sensul acestui text de lege , pot forma obiectul revizuirii hotărârile definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi cele date de instanţa de recurs atunci când evocă fondul.
În ceea ce interesează materia revizuirii, a evoca fondul înseamnă, în primă instanţă, a examina raportul dedus judecăţii prin prisma probelor administrate în cauză, iar în căile de atac, acesta presupune schimbarea stării de fapt în urma analizei materialului probator.
Cererea de revizuire se judecă potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, astfel cum dispune art. 326 alin. (3) C. proc. civ.
Din economia reglementărilor în materie, rezultă că admisibilitatea revizuirii se examinează sub următoarele aspecte: hotărârea atacată să fie cel puţin definitivă; această hotărâre să fie dată după cercetarea fondului cauzei; criticile formulate să se încadrate în motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
În speţă, aceste condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât hotărârea atacată a evocat fondul şi este irevocabilă, iar criticile formulate prin cererea de revizuire se încadrează în motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Potrivit acestui text de lege, revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, dispoziţiile sale aplicându-se şi în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanţa de recurs.
Acest motiv de revizuire este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri.
Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancţionat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri şi imposibilitatea executării, iar pentru a se reţine incidenţa lui este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, care sunt elementele lucrului judecat.
Prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 1019/118/2007, reclamanta P.A. a chemat în judecată pe pârâţii Primarul comunei Tortomanu şi comuna Tortomanu prin primar, solicitând anularea fişei de evaluare a performanţelor profesionale din 22 ianuarie 2009, anularea dispoziţiilor art. 39, art. 40 şi art. 43/2007, reintegrarea în funcţia publică şi obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale cuvenite începând cu data eliberării din funcţie şi până la reintegrare, renunţând ulterior la judecată în ceea ce priveşte anularea dispoziţiei nr. 39/2004.
Întrucât s-a constatat că fişa de evaluare prin care reclamanta a obţinut calificativul „nesatisfăcător" a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale, Tribunalul Constanţa, prin sentinţa nr. 1183 din 29 noiembrie 2007, a dispus anularea acesteia, precum şi a dispoziţiilor nr. 40 şi 43/2007 cu consecinţa reintegrării reclamantei în funcţia deţinută anterior, pârâţii fiind obligaţi la plata drepturilor salariale cuvenite .
Această hotărâre a fost modificată, în parte, prin Decizia nr. 292/CA din 24 mai 2008 a Curţii de Apel Constanţa în sensul respingerii cererii de anulare a respectivelor dispoziţii, ca urmare a admiterii excepţiei inadmisibilităţii acesteia, precum şi a respingerii cererilor de reintegrare în funcţie şi de obligare a pârâţilor la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale cuvenite.
Pentru a dispune astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că reclamanta nu a formulat plângere prealabilă, obligatorie în speţă în considerarea dispoziţiilor art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, corelat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, neîndeplinirea acestei obligaţii fiind sancţionată cu inadmisibilitatea acţiunii.
Prin cererea ce a format obiectul dosarului nr. 7615/118/2008 reclamanta P.A. a solicitat, în contradictoriu cu aceeaşi pârâţi, reintegrarea sa în funcţia de secretar de primărie şi obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale cuvenite, precum şi a unor daune materiale în cuantum de 50.000 lei. În motivarea acestei cereri reclamanta a susţinut, între altele, că nu mai există actul juridic de evaluare a cunoştinţelor sale profesionale, astfel că nu mai poate fi aplicat nici textul care prevede eliberarea din funcţie pe acest motiv.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa nr. 675 din 19 iunie 2009, a respins acţiunea reclamantei, reţinându-se în esenţă, că fişa de evaluare are în cazul de faţă numai natura juridică a unui act preparator faţă de dispoziţia nr. 40 din 22 ianuarie 2007 prin care s-a dispus eliberarea acesteia din funcţie şi care nu a fost anulată.
Această hotărâre a fost modificată în tot, în sensul admiterii în parte a acţiunii, cu consecinţa reintegrării reclamantei în funcţia de secretar şi plata drepturilor băneşti cuvenite începând cu data eliberării din funcţie şi până la reintegrare, prin Decizia nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, ce formează obiectul prezentei cereri de revizuire.
Rezultă cu evidenţă, din examinarea acestor hotărâri, existenţa elementelor lucrului judecat cu privire la cererea de reintegrare în funcţie şi acordarea despăgubirilor egale cu drepturile salariale cuvenite, începând cu data eliberării din funcţie a reclamantei şi până la reintegrarea sa efectivă, iar caracterul contradictoriu al celor două hotărâri, sub acest aspect, nu poate fi contestat.
Apărările intimatei-reclamante în sensul neîndeplinirii condiţiei identităţii de cauză a celor două acţiuni nu pot fi primite.
Prin cauză se înţelege, în materie de lucru judecat, faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct şi imediat al dreptului sau al beneficiului legal pe care una din părţi îl prevalează. Aşadar, cauza nu este însuşi dreptul sau beneficiul legal, ci ea constituie sursa generatoare a acestuia, care, în speţă, este aceeaşi, anume întocmirea fişei de evaluare prin care reclamatei i-a fost acordat calificativul necorespunzător, ce a avut drept consecinţă eliberarea sa din funcţie prin Decizia nr. 40 din 22 ianuarie 2007, modificată ulterior prin Decizia nr. 43 din 25 ianuarie 2007.
Imposibilitatea de repunere a reclamantei în situaţia anterioară, ca urmare a anulării respectivei fişe de evaluare, este consecinţa propriei culpe, acţiunea în anularea actelor care au avut ca efect încetarea raporturilor sale de muncă fiind respinsă irevocabil pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, cum s-a arătat mai sus.
Ca atare, acceptarea opiniei sale în această privinţă ar conduce în mod evident la obţinerea aceloraşi beneficii prin eludarea unor reguli speciale de procedură şi a modalităţilor de exercitare a drepturilor procedurale instituite de legiuitor, în virtutea competenţei sale exclusive şi fără a fi afectat în acest mod principiul liberului acces la justiţie, cât timp Decizia organului administrativ poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti.
Faţă de cele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 327, cu referire la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., va admite prezenta cerere de revizuire şi va anula Decizia nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite cererea de revizuire formulată de Primarul comunei Tortomanu împotriva Deciziei nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Anulează Decizia nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, (dosar nr. 7615/118/2008), în sensul art. 327 cu referire la art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3485/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 3487/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
