ICCJ. Decizia nr. 3482/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3482/2010
Dosar nr. 1075/44/2009
Şedinţa de la 22 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Soluţia primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reclamantele SC M. SRL şi SC M.L. SRL au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.), să se constate nelegalitatea solicitărilor pârâtei, transmise prin Nota de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009, de a se prezenta pentru produsul sare importat din Ucraina un buletin de analiză eliberat de un laborator de referinţă acreditat din Comunitatea Europeană, şi obligarea acesteia să accepte buletinele de analiză întocmite de I.I.S.P.V. Bucureşti.
În motivarea acţiunii, reclamantele au arătat că efectuează operaţiuni de import de sare din Ucraina, şi deşi la data de 25 mai 2009 aveau în punctele de frontieră mai multe vagoane cu sare alimentară, a fost interzisă intrarea acestora în ţară deoarece, potrivit Notei de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009, autoritatea pârâtă a interzis această operaţiune sub rezerva obţinerii unui buletin de analiză eliberat de un laborator de referinţă acreditat de comunitatea europeană. Întrucât s-a apreciat că niciun institut din ţară nu îndeplineşte această condiţie, autoritatea pârâtă a interzis importul sării din Ucraina.
Au mai susţinut reclamantele că I.I.S.P.V. Bucureşti este acreditat de comunitatea europeană şi face în mod curent analize de genul celor solicitate, motiv pentru care au solicitat să se constatate competenţa acestui institut.
Prin sentinţa nr. 201 din 13 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea formulată, instanţa dispunând la cererea reclamantelor anularea notei de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009 emisă de pârâtă. S-a constatat că I.I.S.P.V. Bucureşti are acreditarea de a efectua analize privitoare la produsele agricole din ţări terţe U.E.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că reclamantele s-au adresat atât pârâtei cât şi autorităţilor centrale solicitând clarificări privitoare la nota de serviciu contestată, apreciind astfel că procedura prealabilă a fost efectuată.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că măsurile dispuse de către autoritatea pârâtă prin actul administrativ contestat, deşi au caracter de proteguire a securităţii alimentate, a populaţiei României şi a altor state comunitare, sunt deficitare prin aceea că au lipsit reclamantele de posibilitatea de a se adresa unui laborator competent să elibereze buletine de analiză.
S-a constatat că din nicio probă a dosarului şi nici din întâmpinare nu rezultă preocuparea pârâtei de a stabili modul efectiv de lucru în privinţa analizelor solicitate.
S-a reţinut că doar la stăruinţa instanţei, pârâta a comunicat că analizele pot fi efectuate şi de către I.I.S.P.V. Bucureşti, aşa cum de altfel au solicitat şi reclamantele prin acţiunea introductivă.
2. Motivele de recurs înfăţişate de recurenta A.N.S.V.S.A.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs pârâta A.N.S.V.S.A.
A fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia s-au susţinut, în esenţă, următoarele:
- în mod greşit a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii acţiunii reclamantei, în condiţiile în care nu a fost îndeplinită în cauză procedura prealabilă obligatorie în condiţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, republicată, reclamantele omiţând a se adresa autorităţii publice emitente sau celei ierarhic superioare pentru a solicita revocarea în tot sau în parte a actului şi nu simple clarificări, cum a reţinut prima instanţă;
- şi pe fondul cauzei soluţia este dată cu aplicarea greşită a legii şi mai ales cu ignorarea apărărilor prezentate în cuprinsul întâmpinării depuse;
- instanţa de fond nu a observat că cel de-al doilea capăt al acţiunii reclamantelor a rămas fără obiect, întrucât s-a probat că prin Nota nr. 7757 din 1 iulie 2009, transmisă către toate punctele de inspecţie la frontieră, A.N.S.V.S.A. a adus la cunoştinţa acestora că toate produsele alimentare încadrate la codul tarifar 25.01 pot fi introduse pe teritoriul României însoţite de un buletin de analiză eliberat de I.I.S.P.V., aspect asupra căruia instanţa a omis a se pronunţa;
- în plus actul a cărui anulare a fost dispusă de către prima instanţă a fost emis în deplină legalitate şi chiar motivarea instanţei pe acest aspect este contradictorie, fiind menţionate numai anumite deficienţe şi nu motive de nelegalitate, singurul argument reţinut fiind totodată înlăturat prin nota ulterioară, de deblocare a situaţiei create.
3. Apărările formulate de reclamantele-intimate
Cele două reclamante au formulat întâmpinare faţă de motivele de recurs înfăţişate de autoritatea reclamantă, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Faţă de susţinerea referitoare la neparcurgerea etapei plângerii prealabile, reclamantele au arătat că s-au adresat cu un memoriu comun Guvernului României, expediat şi autorităţii pârâte care este o agenţie naţională aflată chiar în subordinea directă a Guvernului, la 29 mai 2009, documentele doveditoare fiind depuse la dosar.
4. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, faţă de apărările reclamantelor-intimate şi sub toate aspectele, potrivit art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul de faţă este fondat, în sensul şi pentru considerentele în continuare arătate şi urmează a fi admis, cu consecinţa modificării în tot a hotărârii primei instanţe în sensul respingerii în fond, ca neîntemeiată, a acţiunii de faţă.
Prin acţiunea de chemare în judecată cu care au învestit instanţa, societăţile reclamante au cerut să se constate caracterul nelegal al solicitărilor pârâtei, comunicate cu Nota de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009, de a se prezenta în cadrul controlului documentar pentru produsul sare importat din Ucraina un buletin de analiză eliberat de un laborator de referinţă acreditat din Comunitatea Europeană.
Din cuprinsul Notei de serviciu nr. 201 din 20 mai 2009, emisă de autoritatea recurentă în aplicarea Regulamentului CE nr. 733/2008 din 16 iulie 2008, privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, distribuită tuturor punctelor de frontieră, rezultă că pentru respectarea prevederilor legislaţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor se impune reanalizarea controlului documentar constând în solicitarea buletinului de analiză, în modalitatea arătată.
Nu este întemeiată critica recurentei-pârâte potrivit cu care acţiunea reclamantelor se impunea a fi respinsă ca inadmisibilă, urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, republicată.
La dosar a fost depus memoriul comun al reclamantelor, cu nr. 134 din 29 mai 2009, adresat deopotrivă Guvernului României şi A.N.S.V.S.A., prin care în contextul expunerii situaţiei de fapt, s-a solicitat anularea Notei de serviciu emisă de A.N.S.V.S.A. (fiind indicat numărul de înregistrare intern, respectiv 7496 din 14 mai 2009), acţiunea de chemare în judecată de faţă fiind înregistrată la o dată ulterioară, respectiv la 24 iunie 2009.
Chiar dacă instanţa a fost sesizată înainte de împlinirea termenului legal prevăzut pentru rezolvarea reclamaţiei administrative, Înalta Curte apreciază, în sensul deja cristalizat în practica sa, că finalitatea procedurii prealabile administrative a fost atinsă astfel că nu se impune respingerea acţiunii nici ca inadmisibilă, nici ca prematur introdusă.
Înalta Curte apreciază însă că acţiunea reclamantei este neîntemeiată şi se impunea a fi respinsă ca atare, pentru cele în continuare arătate, parţial susţinute şi prin criticile formulate de recurenta-pârâtă.
Prima instanţă şi-a fundamentat soluţia de admitere a acţiunii reclamantelor şi a dispus anularea notei de serviciu în discuţie, practic, pe un singur argument, şi anume acela că măsurile dispuse de autoritatea pârâtă, deşi cu caracter de proteguire a securităţii alimentare a populaţiei României şi a altor state comunitare, sunt deficitare prin aceea că au lipsit pe reclamante de posibilitatea de a se adresa unui laborator competent să elibereze buletine de analiză.
Înalta Curte reţine însă, cu prioritate, greşita calificare a naturii juridice a documentului emis de autoritatea recurentă.
Nota de serviciu, document cu caracter intern, emis spre a servi tuturor punctelor de frontieră enumerate, pentru corecta aplicare şi interpretare a unui regulament comunitar ale cărui prevederi au fost şi menţionate, nu este în sensul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004, republicată un act administrativ tipic, în sensul că nu dă naştere, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice.
De altfel şi reclamantele în redactarea cererii de chemare în judecată au evitat o astfel de calificare, solicitând constatarea nelegalităţii măsurilor dispuse respectiv a solicitărilor de prezentare a unui buletin de analiză eliberat numai de un laborator acreditat din Comunitatea Europeană.
Independent de această calificare Înalta Curte constată totodată că prin sentinţa pronunţată nu a fost identificat şi analizat nici un element evident de nelegalitate al actului sau măsurilor contestate, considerentele hotărârii făcând trimitere numai la caracterul „deficitar" al acestora şi la conţinutul vag şi imprecis al documentelor emise de autoritatea recurentă.
În fine, nu se poate reţine în cauză nicio eventuală vătămare a societăţilor reclamante printr-un pretins refuz de soluţionare din partea autorităţii recurente, câtă vreme, de asemenea, contrar celor reţinute de prima instanţă, după primirea sesizărilor de la reclamante, recurenta a emis un nou document intern, circulat de asemenea la toate punctele de inspecţie la frontieră, cu nr. 7757 din 1 iulie 2009 prin care a adus la cunoştinţa acestora că toate produsele alimentare încadrate în codul tarifar 25.01 pot fi introduse pe teritoriul României însoţite, raportat la nivelul de contaminare radioactivă de un buletin de analiză eliberat de I.I.S.P.V.
Asupra acestui aspect, deşi invocat şi prin întâmpinarea depusă la dosar, instanţa de fond nu s-a pronunţat direct astfel că şi din această perspectivă criticile recurentei în sensul rămânerii fără de obiect al celui de-al doilea petit al acţiunii, sunt întemeiate.
De altfel este de menţionat că şi cu privire la acest document, emis este adevărat ulterior introducerii acţiunii, dar cu mult înainte de pronunţarea hotărârii, prima instanţă a adoptat o poziţie ambiguă şi practic eronată, afirmând că numai la stăruinţa instanţei autoritatea recurentă a comunicat că analizele pot fi efectuate şi de către I.I.S.P.V. din Bucureşti, după cum au solicitat şi reclamantele.
Concluzionând, faţă de toate cele mai sus arătate, apreciind în sensul netemeiniciei acţiunii reclamantelor, pentru motivele analizate, în temeiul art. 312 C. proc. civ. se va admite prezentul recurs şi se va modifica hotărârea atacată în sensul respingerii cererii formulate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.N.S.V.S.A. împotriva sentinţei nr. 201 din 13 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în tot sentinţa atacată şi în fond respinge ca neîntemeiată acţiunea societăţilor reclamante S.C. M. S.R.L. Galaţi şi S.C. M.L. S.R.L. Galaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3481/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3485/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
