ICCJ. Decizia nr. 3881/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3881/2010
Dosar nr. 928/42/2009
Şedinţa publică din 28 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta P.D. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Guvernul României, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea OUG nr. 37 din 22 aprilie 2009, suspendarea executării ordonanţei, anularea actului administrativ – Ordinul nr. 368 din 23 aprilie 2009 emis de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi suspendarea executării actului prin care a fost eliberat din funcţie, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
La termenul din 9 decembrie 2009, reclamanta a solicitat modificarea acţiunii, în sensul reintegrării pe funcţia publică deţinută anterior emiterii actului administrativ contestat, obligarea la despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate precum şi a celorlalte drepturi de care beneficia ca director executiv adjunct.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 13 din 20 ianuarie 2010, a admis excepţia anulării cererii pentru netimbrare, invocată din oficiu şi, a anulat acţiunea reclamantei ca netimbrată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanta nu a depus originalul taxei de timbru în valoare de 4 Ron şi timbru judiciar de 0,15 ron, deşi a fost citată cu această menţiune.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.) întrucât în nici unul din articolele invocate, respectiv art. 9 din OG nr. 32/1995 şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 cu modificările şi completările ulterioare, nu se sancţionează depunerea la dosar în copie a taxei de timbru şi a timbrului judiciar.
Recurenta a mai susţinut că instanţa de fond i-a încălcat drepturile la apărare, întrucât la termenul la care s-a soluţionat pricina a solicitat prin apărător lăsarea cauzei la o a doua strigare, iar în cazul imposibilităţii de prezentare a solicitat amânarea judecării cauzei, cerere respinsă de instanţă, în mod neîntemeiat.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează.
Potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ. modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Astfel, cererile adresate instanţelor judecătoreşti potrivit Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, se timbrează anticipat şi numai prin excepţie până la primul termen de judecată.
Acest act normativ prevede la art. 20 alin. (3), sancţiunea care se aplică în caz de netimbrare, a cererilor nu însă şi sancţiunea care se aplică în cazul nedepunerii originalului dovezii taxei judiciare de timbru.
Cum, în speţă, recurenta-reclamantă a făcut dovada timbrării acţiunii, (fila 58 dosar fond) în mod greşit instanţa a dispus anularea acesteia ca netimbrată.
În plus, instanţa ar fi putut să acorde un termen de judecată pentru ca reclamanta să depună originalul dovezii plăţii taxei de timbru, cu atât mai mult cu cât, apărătorul recurentei solicitase, în scris un termen pentru depunerea de înscrisuri şi a taxei de timbru şi timbrul mobil judiciar în original (fila 96 dosar fond).
Faţă de cele ce preced, recursul fiind întemeiat va fi admis, casându-se hotărârea recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de P.D. împotriva sentinţei civile nr. 13 din 20 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 385/2010. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 3885/2010. Contencios → |
|---|
