ICCJ. Decizia nr. 4058/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4058/2010
Dosar nr. 118/64/2008
Şedinţa publică de la 1 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin cererea adresată Tribunalului Covasna, reclamanta P.R.C. Târgu Secuiesc a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 1389/2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, solicitând anularea deciziei, restituirea imobilelor situate în Târgu Secuiesc CF nr. a, nr. top. X şi CF nr. b, nr. top. Y, Z, compuse din construcţii şi teren aferent, imobile care au fost preluate şi trecute în mod abuziv pe numele Statului Român, cu titlul de naţionalizare.
Tribunalul Covasna, prin Sentinţa civilă nr. 1379 din 27 noiembrie 2007, a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Braşov, având în vedere că pârâta este o autoritate centrală, iar potrivit art. 10 teza a II-a din Legea nr. 554/2004 şi art. 3 pct. 1 C. proc. civ., în acest caz litigiile în materia contenciosului administrativ se soluţionează în primă instanţă de Curtea de Apel.
Cauza a fost înregistrată sub nr. 118/64/2008.
În motivarea cererii reclamantei se arată că cele două imobile au fost proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia şi date în administrarea Bisericii Catolice din Târgu Secuiesc, dar au fost preluate în mod abuziv de către Statul Român.
Biserica Romano-Catolică după anul 1990 a solicitat de nenumărate ori retrocedarea acestor bunuri imobile şi au fost depuse mai multe cereri la diferite organe precum şi la Comisia Specială de Retrocedare.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa nr. 145/F din 13 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea reclamantei, a fost anulată Decizia nr. 1389 din 17 iulie 2007 emisă de pârâtă, a fost obligată pârâta Comisia Specială de Retrocedare la emiterea unei noi hotărâri prin care să restituie reclamantei imobilele situate în municipiul Târgu Secuiesc, înscrise în CF nr. b Târgu Secuiesc, nr. top. Y şi Z, compus din construcţii şi teren aferent în suprafaţă de 1187 mp, identificate prin Raportul de expertiză judiciară topografică nr. 425514/2009, întocmit de expertul tehnic judiciar L.M., în condiţiile art. 1 din O.U.G. nr. 94/2004, cu achitarea de către reclamantă a contravalorii construcţiilor ulterioare preluării abuzive a imobilelor identificate în expertiză; precum şi obligarea pârâtei la achitarea sumei de 4.800 RON, cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 1389/2007, cererea reclamantei de retrocedare a bunurilor imobile situate pe raza oraşului Târgu Secuiesc, a fost respinsă ca tardivă.
Iniţial, reclamanta a solicitat instanţei să dispună restituirea imobilelor situate în Târgu Secuiesc cuprinse în CF nr. a, nr. top. X, însă prin Adresa din 22 martie 2006 Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a comunicat Comisiei Speciale de Retrocedare că imobilul revendicat prin Cererea nr. 1131/2003 este evidenţiat în CF nr. a Târgu Secuiesc, nr. top. X.
Prin Adresa nr. 8009 din 19 octombrie 2005, Primăria municipiului Târgu Secuiesc a comunicat pârâtei Comisia Specială de Retrocedare o completare a dosarelor de retrocedare nr. 1131/2003 şi nr. 1148 din 30 ianuarie 2003, iar prin înscrisul intitulat „situaţia juridică şi locativă” a completat Adeverinţa nr. 2921/2003 şi a atestat că imobilul situat în municipiul Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. Z este compus din construcţii în suprafaţă de 618 mp şi teren în suprafaţă de 1187 mp, că a fost preluat de Statul Român prin naţionalizare şi are destinaţia de atelier de tâmplărie şi curăţătorie chimică.
Ca răspuns la adresa pârâtei prin care se solicitau precizări privind identificarea imobilului solicitat la restituire, reclamanta a comunicat numărul corect de carte funciară şi numerele topografice corecte, după obţinerea unor adeverinţe, înscrisuri doveditoare.
De aceea, instanţa de fond a considerat că, în mod greşit, Comisia Specială a apreciat ca fiind o nouă cerere ultima precizare a reclamantei din 9 mai 2007 ce a fost formulată la Cererea de retrocedare nr. 1131 din 30 ianuarie 2003 şi că se impunea ca pârâta să soluţioneze cererea reclamantei şi să aplice prevederile legale corespunzătoare, dispunând, după caz, fie restituirea imobilelor solicitate, fie despăgubiri în echivalent.
Pe fondul cauzei, în funcţie de concluziile expertizei în construcţii şi a expertizei topografice, instanţa de fond a apreciat că reclamanta are dreptul de a i se restitui în natură imobilele situate în municipiul Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. c Târgu Secuiesc, nr. top. Y şi Z, cu achitarea de către reclamantă a contravalorii construcţiilor ulterioare preluării abuzive a imobilelor identificate prin expertize deoarece, potrivit art. 1 alin. (4) teza ultimă, se retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcţii uşoare şi demontabile, în această ultimă categorie intrând şi depozitul menţionat în expertiza în construcţii.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţei a declarat recurs Comisia Specială de Retrocedare solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a acţiunii formulate de P.R.C. Târgu Secuiesc şi menţinerea ca legală şi temeinică a Deciziei nr. 1389 din 17 iulie 2007 adoptată de către Comisia Specială de Retrocedare.
În motivele de recurs se arată că sentinţa este netemeinică şi nelegală pentru că instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod greşit dispoziţiile art. II ale Titlului II din Legea nr. 247/2005 prin care legiuitorul a acordat un ultim termen de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare (termen de decădere ce a expirat în data de 25 ianuarie 2006).
Se arată că reclamanta a solicitat în 2003 restituirea unui imobil dar a indicat numai numărul cărţii funciare dar nu şi nr. top. şi, de aceea, Comisia Specială de Retrocedare a solicitat precizări, iar la 22 martie 2006, reclamanta a precizat şi nr. top. al imobilului ce urma a fi restituit.
Ulterior, la 9 mai 2007, reclamanta a precizat că imobilul revendicat este situat în municipiul Târgu Secuiesc, dar a indicat o altă adresă, un alt nr. de CF şi alte nr. de top., astfel că în mod greşit, instanţa de fond a reţinut că răspunsul din 2007 ar fi fost dat ca urmare a solicitării exprese a Comisiei Speciale de Retrocedare din 2005, deoarece răspunsul la solicitarea Comisiei din 2005 a fost expediat din martie 2006.
Comisia Specială de Retrocedare a făcut aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, republicată şi a apreciat că cea de-a doua identificare a imobilului din 2007 reprezintă, de fapt, cererea de restituire a unui alt imobil, distinct de cel solicitat iniţial, cu încălcarea termenului de decădere prevăzut în acest sens de lege.
Referitor la tardivitatea cererii de restituire, recurenta a precizat că pentru formularea acestora au fost acordate de către legiuitor 2 termene distincte:
- prin art. 1 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000 s-a instituit un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acestei ordonanţe, termen prelungit ulterior cu 30 de zile, ultimul termen fiind 2 martie 2003;
- prin art. 2 din Titlul II al Legii nr. 247/2005 a fost acordat un termen de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare, termen care a expirat la 25 ianuarie 2006.
Ambele termene au caracterul unor termene de decădere.
A fost invocată ca practică judiciară Sentinţa nr. 80 din 5 septembrie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Referitor la imobilul situat în municipiul Târgu Secuiesc înscris în CF nr. a, nr. top. X solicitat a fi restituit prin cererea din 2003, precizată la 22 martie 2006, soluţia adoptată de Comisia Specială de Retrocedare este considerată legală deoarece imobilul respectiv nu a fost naţionalizat şi nici expropriat, ci a fost înstrăinat de către P.R.C. Târgu Secuiesc.
Se invocă şi faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cererii formulate de reclamantă pentru că nu s-a făcut nicio referire la capătul de cerere referitor la „restituirea imobilului înscris în CF nr. a nr. top. X a localităţii Târgu Secuiesc”.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente:
În faţa instanţei de fond a fost contestată, de către reclamanta P.R.C. Târgu Secuiesc, Decizia nr. 1389 din 17 iulie 2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.
Prin această decizie s-a respins Cererea de retrocedare nr. 1131 din 30 ianuarie 2003, ce avea ca obiect restituirea imobilului situat în municipiul Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, înscris în CF nr. a a localităţii Târgu Secuiesc, nr. top. X, întrucât acest imobil nu a fost preluat abuziv de Statul Român, iar Precizarea din 9 mai 2007 cu privire la imobilul situat în Târgu Secuiesc CF nr. c, nr. top. Y şi Z, a fost respinsă ca tardivă, deoarece a fost considerată o cerere nouă, dar care a fost depusă după expirarea termenului legal pentru formularea cererii, termen care a expirat la 25 ianuarie 2010.
Această decizie a fost contestată de reclamantă şi s-a solicitat anularea ei şi restituirea celor două imobile.
Instanţa de fond a anulat decizia în integralitatea sa, dar a dispus obligarea pârâtei Comisia Specială de Retrocedare să emită hotărâre prin care să restituie reclamantei imobilul situat în municipiul Târgu Secuiesc înscris în CF nr. b Târgu Secuiesc, nr. top. Y şi Z şi nu s-a făcut nicio referire la imobilul înscris în CF nr. a, nr. top. X al municipiului Târgu Secuiesc, considerând că cererea reclamantei nu a fost tardivă.
Pentru a stabili legalitatea Deciziei nr. 1389/2007 emisă de Comisia Specială de Retrocedare, trebuie precizat că Arhiepiscopia Romano-Catolică a formulat Cerere de retrocedare a imobilului situat în localitatea Târgu Secuiesc CF nr. a, înregistrată sub nr. 1131 din 30 ianuarie 2003.
În vederea analizării cererii de restituire, Comisia Specială de Retrocedare a solicitat la 23 septembrie 2005 Primăriei mun. Târgu Secuiesc, situaţia juridică şi locativă a imobilului situat în mun. Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. a, nr. top. X, iar Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia i s-a solicitat să precizeze exact obiectul cererii de retrocedare deoarece în cerere nu era precizat nr. topografic.
Primăria mun. Târgu Secuiesc a comunicat Comisiei Speciale de Retrocedare la 19 octombrie 2005 că terenul ce face obiectul Dosarului de retrocedare nr. 1131 din 30 ianuarie 2003 nu a fost naţionalizat, nici expropriat, ci a fost înstrăinat de către P.R.C. Târgu Secuiesc.
Arhiepiscopia Romano-Catolică, la 16 martie 2006, a comunicat faptul că imobilul revendicat prin Cererea de retrocedare nr. 1131/2003 este evidenţiat în CF nr. a Târgu Secuiesc, nr. top. X.
Ulterior, la 9 mai 2007, sub nr. 696.924/C este înregistrată la Comisia Specială pentru Retrocedare o „precizare” a cererii depuse sub nr. 1131/2003 şi au arătat că imobilul revendicat este situat în Târgu Secuiesc şi înscris în CF nr. d Târgu Secuiesc, nr. top. Y şi Z, şi s-a indicat că au fost depuse acte doveditoare.
La dosar au fost înaintate, de către Comisia Specială, o adresă intitulată „Situaţia juridică şi locativă” ce vizează imobilul situat în Târgu Secuiesc, înscris în CF nr. b Târgu Secuiesc, nr. top. Y şi Z, dar care nu este nici înregistrată şi nici datată pentru a stabili data emiterii, precum şi o schiţă imobilului înscris în CF nr. c Târgu Secuiesc, emisă în anul 2004 de către Judecătoria Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, iar extrasul de CF privind imobilul înscris în CF nr. c Târgu Secuiesc, nr. top. Y şi Z este datat 22 aprilie 2003.
Comisia Specială de Retrocedare a considerat că „precizarea” înregistrată sub nr. 696.924/C din 4 mai 2007, reprezintă, de fapt, o nouă cerere de retrocedare pentru că vizează un cu totul alt imobil decât cel ce făcea obiectul cererii depuse în 2003 şi precizată în 2006.
Concluzia Comisiei Speciale de Retrocedare este corectă pentru că în cererea formulată în anul 2003 se solicita restituirea imobilului situat în Târgu Secuiesc CF nr. a, nr. top. X, cerere precizată ulterior la solicitarea Comisiei Centrale din luna septembrie 2005, tocmai în luna martie 2006, precizare care viza acelaşi imobil, fiind indicat în cerere şi nr. top.
Deşi Adresa nr. 696.924 din 9 mai 2007 la Comisia Centrală face menţiunea că este o precizare a primei cereri, aceasta se referă la un alt imobil, cel situat în Târgu Secuiesc, CF nr. d, nr. top. Y şi Z şi s-au depus chiar acte doveditoare.
Nu pot fi reţinute susţinerile instanţei de fond că „precizarea” din 2007 ar fi fost făcută ca răspuns la solicitarea autorităţii publice din 2005 deoarece, pe de o parte, răspunsul la solicitarea din 2005 a fost expediat de reclamantă în luna martie 2006 către Comisia Specială de Retrocedare, iar pe de altă parte, nu se poate susţine că precizarea din mai 2007 ar fi formulat-o după obţinerea unor înscrisuri. Aşa cum s-a arătat, adresa intitulată „situaţia juridică şi locativă” emisă de Primarul Municipiului Târgu Secuiesc nu este dată şi nici înregistrată la Primăria mun. Târgu Secuiesc, iar în aceasta se precizează că este o completare a Adeverinţei nr. 2321/2003 emisă de aceeaşi Primărie, adeverinţă care nu este depusă la dosar.
De remarcat este faptul că Adeverinţa nr. 2320/2003 emisă la 24 aprilie 2003 de Primăria Târgu Secuiesc, viza imobilul situat în mun. Târgu Secuiesc, CF nr. a, nr. top. X, iar schiţa imobilului din CF nr. c Târgu Secuiesc o avea reclamanta încă din martie 2004, iar extrasul CF al aceluiaşi imobil din 2003.
Toate acestea dovedesc faptul că reclamanta cunoştea care era situaţia juridică a imobilului din Târgu Secuiesc CF nr. c, nr. top. Y şi Z, şi nu a formulat cererea de retrocedare pentru acest imobil în termenul prevăzut de lege.
Prealabil, pentru a nu se observa lipsa cererii de retrocedare pentru imobilul situat în Târgu Secuiesc CF nr. c, nr. top. Y şi Z, a considerat că este suficient să depună „precizarea” la cererea iniţială din 2003.
Însă, pentru că cererea vizează un alt imobil, se poate considera că „precizarea” depusă în luna mai 2007 reprezintă cererea de retrocedare a imobilului situat în Târgu Secuiesc, CF nr. c nr. top. Y şi Z, deşi în „precizare” a indicat greşit numărul CF (a indicat CF nr. d, deşi corect era nr. c, iar instanţa de fond a trecut în dispozitivul sentinţei CF nr. b).
Odată stabilit faptul că „precizarea” din mai 2007 reprezintă o nouă cerere de retrocedare care vizează un alt imobil, trebuie stabilit şi dacă aceasta a fost formulată în termen.
În privinţa imobilelor ce au aparţinut cultelor religioase şi care au fost preluate abuziv de Statul Român a fost adoptată O.U.G. nr. 94/2000, iar în art. 1 alin. (5) din acest act normativ s-a prevăzut un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acestei ordonanţe, lege care a fost publicată în M. Of. nr. 561/31.07.2002, termen prelungit ulterior cu 30 de zile, termenul limită de depunere a cererilor fiind 2 martie 2003.
Ulterior, au fost aduse modificări O.U.G. nr. 94/2000 prin Legea nr. 247/2005, iar în art. 2 Titlul II al acestei legi s-a instituit un termen de 6 luni pentru formularea de noi cereri de retrocedare, termen care a expirat la 25 ianuarie 2006.
Termenul stabilit de lege este unul de decădere şi neformularea cererii de retrocedare în acel termen duce la respingerea ei, pentru că, chiar legea (O.U.G. nr. 94/2000) prevede că după acest termen nu mai pot fi formulate cereri de restituire sau retrocedare.
În raport de aceste prevederi, cererea adresată Comisiei Speciale de Retrocedare la 9 mai 2007 este tardivă pentru că se puteau formula asemenea cereri numai până la 25 ianuarie 2006.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere al reclamantei că cererea iniţială putea fi precizată, în sensul de a solicita restituirea unui alt imobil, precizare care putea fi făcută oricând, ar însemna că s-ar eluda dispoziţiile legale care instituie un termen pentru depunerea cererilor de retrocedare.
Însă, în nici un caz, la solicitarea autorităţii competente de a obţine date suplimentare despre imobilul solicitat nu se poate ajunge la schimbarea obiectului cererii iniţiale de retrocedare.
Se constată că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru că soluţia dată de Comisia Specială este legală.
În cererea introductivă, reclamanta a solicitat anularea, în integralitatea sa, a Deciziei nr. 1389 din 17 iulie 2009, iar în acea decizie a fost respinsă cererea de restituire a imobilului situat în Târgu Secuiesc, CF nr. a, nr. top. X, ca neîntemeiată.
Şi această soluţie a Comisiei Speciale de Retrocedare este legală, pentru că din actele aflate la dosar rezultă că acel imobil nu a fost preluat abuziv de stat ci a fost înstrăinat de către P.R.C. Târgu Secuiesc.
De altfel, reclamanta nici nu a adus critici acestei soluţii adoptate de Comisia Specială de Retrocedare.
De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentinţa şi va fi respinsă acţiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România împotriva Sentinţei nr. 145/F din 13 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantei P.R.C. Târgu Secuiesc, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4057/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4059/2010. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
